Potrivit sursei citate, această cale va fi urmată, ulterior, şi de alte ţări care vor intra în acest mecanism.
'Nu există nicio experienţă în acest sens, în nicio ţară europeană, nici la Banca Centrală Europeană, de aceea, fiind primul caz, lucrăm împreună cu BCE. A existat o consultare instituţională şi a existat şi o consultare personală între guvernator şi preşedintele Draghi (Mario Draghi, preşedintele BCE – n.r.) în care s-a stabilit că este foarte bine ca, în loc de o comunicare formală între cele două instituţii, să lucrăm împreună pentru a descoperi o cale pe care apoi sperăm, şi speră şi BCE, să meargă şi alte ţări din afara zonei euro care, ca şi noi, sunt obligate prin tratatul de aderare să adopte euro şi implicit, să intre în Uniunea Bancară', a explicat Bogdan Olteau.
El a mai spus că decizia a fost deja luată de factorul politic, iar BNR va fi responsabilă cu procesul de integrare.
'Decizia (de aderare la Uniunea Bancară – n.r.) a fost luată şi anunţată de către cei care aveau prerogativele să o facă. Noi, Banca Naţională, suntem într-o foarte mare măsură responsabili de transpunerea acestei decizii în realitate. Paşii presupuşi nu sunt simpli: pe de o parte avem evaluarea activelor băncilor care este în curs de derulare, iar pe de altă parte o reformă instituţională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate din România înspre acea parte a Uniunii Europene care decide să fie parte a Uniunii Bancare, o nouă zonă euro-plus. Foarte onorant pentru România este că, probabil, iniţial zona euro-plus va fi formată din zona euro şi România. Este posibil ca ulterior să se alăture şi alte ţări din afara zonei euro. Deocamdată suntem singurii care şi-au manifestat această intenţie de a adera la Uniunea Bancară atât de rapid', a explicate Olteanu.
Oficialul BNR a adăugat că România trebuie să transforme întreaga legislaţie bancară, astfel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene în măsura în care legislaţia europeană o prevede.
'România a decis că este mai bine să intre în Uniunea Bancară înainte de aderarea la euro, care este un complex mai complex, dintr-o serie de motive legate de accesul la informaţie, accesul la decizie, reducerea riscurilor sistemului bancar şi accesul la fonduri mai facil şi mai ieftin, probabil, toate cu beneficii directe către client, nu doar către sistem', a subliniat viceguvernatorul BNR.
El a amintit că acest obiectiv este unul pe termen scurt, având în vedere că Mecanismul Unic de Supraveghere al Uniunii Bancare va începe să funcţioneze la 4 noiembrie. 'Nu este realist să ne aşteptăm că putem deveni membru al acestui mecanism începând cu data de 4 noiembrie, pentru că formele legislative necesare sunt extrem de complexe iar procedurile prealabile aderării necesită un interval de câteva luni de la momentul la care aceste proiecte de reformă legislativă vor fi finalizate. Dar este un termen realist să ne aşteptăm ca în cursul anului următor să o facem', a explicat Bogdan Olteanu.
Referitor la adoptarea monedei unice europene, Olteanu a spus că România nu mai este singura ţară din regiune care şi-a stabilit un termen, având în vedere că şi preşedintele Cehiei a anunţat recent că s-ar putea să îşi stabilească 2017 ca dată de aderare la zona euro, iar zona baltică va deveni în întregime parte a zonei euro până la finalul acestui an.
'Această pregătire implică şi sistemul bancar. Noi lucrăm la paşii tehnici necesari, dar aici rolul BNR este unul de pregătire tehnică. De regulă, în ţările care au construit mecanisme de trecere la euro, se realizează un parteneriat între Guvern şi banca naţională, în care rolul principal se află în zona executivă, acolo se află măsurile legate de reformele structurale, acolo se află măsurile legate de finalizarea liberalizării preţurilor', a mai spus oficialul BNR.
El a mai apreciat că România arată o stabilitate remarcabilă, prin cei zece indicatori relevanţi, dar cea mai importantă provocare rămâne cea legată de recuperarea decalajelor de convergenţă reală faţă de ţările din zona euro. AGERPRES
