Bogdan Stăncescu, 35 de ani, profesionist IT, iniţiatorul Wikipedia România şi primul administrator al proiectului, consideră că Wikipedia în limba română nu se bucură de succesul pe care ar trebui să-l aibă, iar vina o poartă utilizatorii, deoarece sunt prea orgolioşi şi nu acceptă să fie corectaţi de nimeni. De asemenea, o problemă cu care se confruntă zilnic Wikipedia în limba română sunt cererile primite de la indivizi necunoscuţi care doresc ca numele lor să a
Bogdan Stăncescu, 35 de ani, profesionist IT, iniţiatorul Wikipedia România şi primul administrator al proiectului, consideră că Wikipedia în limba română nu se bucură de succesul pe care ar trebui să-l aibă, iar vina o poartă utilizatorii, deoarece sunt prea orgolioşi şi nu acceptă să fie corectaţi de nimeni. De asemenea, o problemă cu care se confruntă zilnic Wikipedia în limba română sunt cererile primite de la indivizi necunoscuţi care doresc ca numele lor să apară în enciclopedie.
capital.ro: Cum aţi ajuns să vă ocupaţi de ediţia în limba română a Wikipedia?
Bogdan Stăncescu: Am descoperit ediţia în limba engleză, în anul 2003, am văzut că există în mai multe limbi şi am vrut să văd dacă este disponibilă şi varianta în limba română. Proiectul era creat, dar nu scria nimeni, nu era nicio activitate, interfaţa era în limba engleză. Am găsit o listă de discuţii de la Wikipedia şi le-am scris că vreau să mă ocup de varianta în limba română. Ei m-au întrebat dacă vreau să fiu admin şi instantaneu am devenit administrator. M-am apucat ulterior să traduc interfaţa în limba română şi am scris câteva articole, puţine, însă am încercat să menţin spiritul proiectului aşa cum a fost gândit la Wikipedia în limba engleză.
capital.ro: În cât timp poate ajunge cineva administrator pe Wikipedia?
B.S.: Poţi să ajungi foarte repede, în câteva luni, sau poţi să nu ajungi niciodată.
capital.ro: Contează numărul articolelor scrise?
B.S.: Există două curente de opinie în privinţa asta şi încă nu s-a ajuns la o decizie. Conform unui curent cu cât scrii mai mult, cu atât eşti mai merituos şi trebuie să obţii mai multe funcţii în proiect, asta e o opinie cu care eu nu sunt de acord, dar e justificabilă prin faptul că ai investit timp în proiect şi atunci ar trebui să accezi o poziţie de fapt nu accezi la nimic. Atunci când devii administrator nu obţii ceva, obţii mai multe îndatoriri. Administratorii nu au niciun fel de drepturi suplimentare în chestiuni editoriale. Un utilizator anonim care nu are nici măcar user name are acelaşi drept de opinie ca orice administrator Wikipedia în chestiuni editoriale. Administratorii au dreptul de a şterge pagini, pot bloca utilizatori, au voie să protejeze şi să deprotejeze pagini, o pagina protejată nu mai poate fi modificată decât de administrator şi sunt pagini foarte sensibile precum prima pagina. Celălalt curent de opinie spune că administratorii ar trebui aleşi pe baza încrederii pe care o au ceilalţi utilizatori în ei.
capital.ro: Cum arată organigrama Wikipedia România?
B.S.: Cei mai de jos sunt utilizatorii neautentificaţi, urmează utilizatorii autentificaţi, pot modifica pagini semiprotejate, după ei vin administratorii, peste administratori sunt birocraţii care sunt cei care pot numi administratori, dar nu în sensul că ei iau decizia, comunitatea ia decizia, ei au doar dreptul tehnic şi deasupra lor cei mai mari sunt CheckUserii. Aceştia sunt cei mai puţini, dacă administratori sunt 25, birocraţi 7-8, CheckUseri sunt 2 sau 3. Ei pot să se uite la un utilizator autentificat şi să vadă de la ce adrese IP a contribuit el, e considerat foarte sensibil dreptul acesta din motive de intimitate. Nu poţi fi CheckUser decât dacă eşti major şi dacă trimiţi o copie scanată a actului de identitate la sediul Wikimedia din Statele Unite.
capital.ro: Există vreun birou Wikipedia în România?
B.S.: În România, nu există absolut nimic, nici ca organizaţie legală şi nici infrastructura hardware, noi suntem utilizatori ca oricare persoană la YouTube. Au fost discuţii la un moment dat să înfiinţăm o asociaţie, mare problemă de care ne-am lovit a fost sediul şi nimeni nu a fost dispus să îşi ofere apartamentul, casa să fie sediu de asociaţie.
capital.ro: Dar activitatea cine o coordonează, cine numeşte pe cine?
B.S.: Wikipedia în limba română funcţionează, ca toate Wikipediile, printr-un sistem care nu este prea bine cunoscut la noi, deşi sună foarte cunoscut, prin consens. Consensul este mai mult decât are omul obişnuit impresia, adică nu este suficient să supui la vot. Dacă supui la vot şi obţii un rezultat nu obţii consens, obţii un rezultat arbitrar. Consensul este să găsim soluţiile atât de bune şi de grozave, de flexibile şi de maleabile încât toată lumea să le aprobe. Aceasta este metoda de luare a deciziilor în absolut toate privintele, şi în privinţa alegerii administratorilor şi în privinţa materialelor care apar sau nu apar la Wikipedia.
capital.ro: Explicaţi-mi procesul prin care ajunge un material pe Wikipedia.
B.S.: Wikipedia nu îşi propune să fie un for de cercetare originală. Toate materialele care apar pe Wikipedia trebuie să fi apărut înainte în surse de încredere, presă, jurnale academice etc. Dacă un articol este scris respectând sursele şi dacă e scris cu bune intenţii acesta apare pe site exact cum e sau în măsura în care are timp alt editor sau alţi editori să-l completeze să-l modifice, să mai adauge fotografii, într-un cuvânt să-l îmbunătăţească. Dacă e scris cu rea-voinţă sau e o glumă sau e plin de înjurături se şterge imediat, dar el a apărut. Articolul apare instantaneu, abia după aceea se descoperă că e o mizerie, o glumă.
capital. ro: În cât timp se descoperă?
B.S.: Depinde de nivelul de activitate, de câtă lume urmăreşte pagina respectivă.
capital. ro: Este posibil ca în momentul acesta pe Wikipedia să fie astfel de materiale făcute în glumă?
B.S.: Da, absolut, sigur că ar putea să existe. Există un jurnal al ultimelor modificări unde se scrie practic tot ce utilizatori noi s-au creat, ce pagini s-au modificat, ce pagini s-au creat, ce pagini s-au şters, deci absolut toate modificările. Există un grup de utilizatori care urmăresc în timpul liber pe care îl au şi pe care vor să îl dedice acestei activităţi. Aceştia urmăresc această lista de modificări recente.
capital.ro: Ediţia în limba română are peste 130.000 de articole, putem spune că este un succes?
B.S.: Da, este un succes, dar se putea şi mai bine. Una dintre cele mai mari probleme la noi este orgoliul. Cum vii tu să mă corectezi pe mine, eu am scris perfect nu vii tu să mă corectezi. Ori Wikipedia pe asta se bazează, pe spiritul colaborativ, presupunerea că nimeni nu le ştie pe toate. La noi sunt unii care le ştiu pe toate şi nu acceptă sa fie contrazişi. Limitările dezvoltării Wikipedia în limba română sunt paralela limitărilor dezvoltării tuturor chestiilor de limba română şi a penetrării culturii noastre în alte ţării.
capital.ro: Numele real al celor care scriu articolele nu apare pe site?
B.S.: Nu, nu apare şi dintr-un motiv foarte simplu. Pe Wikipedia trebuiesc acoperite orice fel de subiecte, inclusiv politicienii care au chestii mai puţin ortodoxe. Ai două opţiuni, ori să îi vorbeşti pe toţi de bine şi atunci nu te înjură nimeni, dar nici materialul rezultat nu e prea grozav, ori spui adevărul pe baza surselor pe care le ai. În acel moment, încep să curgă ameninţări de tot felul. Un alt lucru care se întâmplă frecvent este când se trezeşte câte un individ că vrea să aibă şi el articol pe Wikipedia. El fiind un nimeni sau a scris o carte pe care a publicat-o pe banii lui, asta nu înseamnă că este subiect enciclopedic, e doar un individ care a avut suficienţi bani să publice o carte. Există un interes real de a manipula Wikipedia pentru că este foarte proeminentă în rezultatele Google. Practic nu există moment în care să nu avem un conflict cu o cel puţin o persoană de genul acesta.
capital.ro: Cine contribuie la Wikipedia în limba română?
B.S.: Dacă sunt tineri, sunt la liceu sau la facultate, iar în rest sunt absolut eterogeni şi ca meserii, şi ca locaţie. Avem utilizatori din Bucureşti, destul de mulţi pentru că suntem mulţi în Bucureşti, nu că ar fi ceva special cu Bucureştiul, mulţi din oraşele mari ale ţări. Din afara ţări sunt de unde te aştepţi, Europa, Canada Statele Unite. Unul dintre administratorii vechi ai proiectului este în Japonia. În privinţa vârstei, de la 16 la 70 de ani. Cel mai tânăr administrator are 16 ani.
capital.ro: Care sunt domeniile cele mai bine acoperite pe Wikipedia şi care nu?
B.S.: IT-ul este foarte bine reprezentat, istorie, cultură, literatura română destul de bine, Republica Moldova, că avem destul de mulţi contribuitori şi din Moldova. Nu stăm bine la biologie, medicină, la arte frumoase…
capital.ro: Ai voie să traduci de pe alte Wikipedii?
B.S.: Da, ai voie, de fapt ai libertatea să faci ce vrei cu materialele de la Wikipedia, nu doar să le traduci de la o Wikipedie la alta. Materialele de la Wikipedia pot fi folosite în orice scop, inclusiv în scop comercial. Poţi să iei fotografiile şi textul de la Wikipedia şi să le pui pe site-ul tău de turism sau de vânzări, cu menţiunea să citezi sursa. Multă lume fură cu adevărat, iau materialele le pun la ei pe site şi nu dau credit pentru că au impresia că dacă ar face-o, noi i-am vâna ca să le luăm bani.
capital.ro: Câţi utilizatori activi sunt, în prezent, pe Wikipedia şi câţi au fost cei mai mulţi?
B.S.: În prezent sunt 50 de utilizatori activi, iar în luna decembrie a anului trecut au fost cei mai mulţi, 400.
capital.ro: De ce nu se implică mai mult românii în Wikipedia?
B.S.: În Franţa sau în Germania există un nivel oarecare de trai pe care ţi-l asiguri fără prea mare efort şi atunci ai disponibilitatea să te implici şi în alte proiecte, în România e mai greu, trebuie să te lupţi mai mult ca să obţii un nivel decent de trai şi atunci ai mai puţin timp liber şi eşti mai putin dispus să te implici într-un astfel de proiect unde nu ai nimic de câştigat.