După luni de tatonări, discuții și amenințări, producătorii de medicamente au acționat și au scos peste 200 de medicamente ieftine de pe listele de compensare. „Taxa clawback este principala cauză a acestei situaţii, noi am cerut scutirea de această taxă pentru medicamentele sub 30 lei, pentru care marja de profit a scăzut  sub 10%. Sub acest nivel nu poţi să mai fabrici aceste medicamente“, susține Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și totodată CEO-ul producătorului clujean de medicamente Terapia Ranbaxy.
Deși redusă cu circa 20% în luna august, taxa clawback „mănâncă“ în continuare circa 350 de milioane de lei trimestrial din vânzările producătorilor de medicamente. Astfel, produsele la care  marja de profit nu a acoperit şi taxa clawback nu mai sunt compesate, poate nici importate în curând, potrivit producătorilor. Fenomenul se observă cel mai bine în farmacii, unde, de pildă, un expectorant pentru care pacienții plăteau înainte 25 lei costă acum 47,5 lei.
„Multe dintre genericele pentru inimă, antireumatice, antinflamatoare și chiar antibiotice, care erau compensate și cu 90% se plătesc acum integral“, spune diriginta unei farmacii din sectorul 2 al Capitalei. Efectul negativ de domino continuă: chiar dacă majoritatea acestor medicamente au echivalente terapeutice compensate, acestea nu se mai găsesc în farmacii, pentru că nu au mai fost importate, din lipsă de cerere. Unde nu există un produs similar compensat, contribuţia suplimentară a pacientului creşte de la câţiva lei la 100 de lei.

Colac peste pupăză…

Presiunea pe medicamentele ieftine este şi mai mare odată cu modificarea contractului-cadru, care va intra în vigoare peste trei luni. Mai exact, de la1 ianuarie 2013, statul nu doreşte să mai compenseze medicamentele care costă sub 10 lei, pe motiv că acestea constituie 60% din cele compensate şi consumă anual 90,5 milioane de lei (20 mil. euro) din fondurile CNAS. 
Vorbim de o economie reală sau de o măsură care va limita şi mai mult accesul românilor săraci la medicamentele ieftine? APMGR atrage atenţia asupra unei situaţii paradoxale: medicamentele cu preţul mai mic de 10 lei reprezintă sub 10% din costurile decontate de stat, dar depăşesc 60% din volumul medicamentelor compensate. Din acest punct de vedere, cheltuielile pentru românii bolnavi ar putea creşte, în timp ce economiile făcute de CNAS sunt nesemnificative. De asemenea, medicii ar putea să prescrie echivalente mai scumpe ale unor medicamente, care sunt însă incluse pe lista produselor farmaceutice compensate.
„Nu se vor realiza economii, este o măsură complet greşită, antisocială, antieconomică şi anticoncurenţial, care ar putea nărui întregul mecanism de compensare al medicamentelor“, declară preşedintele APMGR, Dragoş Damian. Pe de altă parte, situaţia financiară precară a sistemului sanitar românesc obligă pacienţii la alegeri: potrivit unui sondaj de opinie realizat de IMAS în luna august a acestui an, peste 56% dintre români sunt de acord sa plătească integral preţul unor medicamente ieftine, dar în schimb să aibă acces la medicamente de ultimă generaţie.
Lucru cam greu de realizat, din moment ce lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din 2008. Pacienţii vor fi victime sigure ale efectelor de piaţă ale acestor măsuri: „cei care produc pastile ieftine fie le vor scoate de pe piaţă, fie le vor scumpi să coste peste 10 lei“, crede preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu.

90,5 milioane de lei estimează Ministerul Sănătăţii că va economisi dacă nu va mai  compensa medicamentele ieftine