Cine pierde și cine câștigă din această afacere? Mecanismul e simplu: distribuitori și exportatori cumpără de la producatori medicamente de regulă scumpe și le revând în statele UE în care prețurile sunt mai mari. Afacerea vizează numai produsele care se eliberează pe bază de rețetă și care au prețul reglementat de stat, prin decizia Guvernului din 2009, de a pune cel mai mic preț din Europa la medicamentele din România. Relaxarea regulilor privind comerțul intracomunitar, odată cu aderarea la UE, face ca fenomenul să fie perfect legal, până la un punct: acela în care aceleași medicamente vândute și de cinci ori mai scump în străinătate sunt decontate fraudulos de statul român, prin rețete care nu sunt niciodată ridicate fizic din farmacie.

Există precedente: în toamna anului trecut, 12 medici, farmaciști și comercianți au fost arestați pentru decontarea de reţete false, pe numele unor oameni decedați, provocând un prejudiciu de 1,6 milioane lei. Statul român a plătit astfel pentru medicamente care, cel mai probabil, au luat calea străinătății, spunea atunci președinta Colegiului Farmaciștilor din România (CFR), Clara Popescu. „Exportul paralel este estimat la circa un miliard de euro, din care probabil un sfert se și decontează în România, aceasta fiind de fapt fraudă. Medicamentele se vând de două ori: o dată afară și o dată fraudulos, către statul român“, spune Dragoș Damian, CEO al producătorului clujean Terapia Ranbaxy și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Vindecare la mica publicitate

Dincolo de banii pierduți, exporturile paralele înseamnă că, la nevoie, românii bolnavi, contribuabili la fondul de sănătate, nu mai găsesc să își cumpere medicamentele de care au nevoie, pentru că acestea au fost numai bune de exportat. S-a născut astfel o piață neagră, în care cu banii în mână, persoanele bolnave vânează anunțuri de la mica publicitate puse de cei care au apucat să păstreze medicamente mai rare sau de cei care se ocupă doar cu așa ceva, activitate total împotriva legii.

O simplă căutare pe Google ne arată mii de astfel de anunțuri, de forma „vând medicamentul X, toate concentrațiile, discount, nou, cu factură, garanție 24 de luni, costă cu 20% mai mult la livrare“ sau altele de-a dreptul disperate: „cumpăr urgent medicamentul X, plătesc oricât“. Cel mai bun exemplu este criza de Euthyrox, un medicament pentru pacienții cu afecțiuni ale tiroidei produs în Germania, care a dispărut la începutul anului trecut de pe piața internă în urma exporturilor paralele. În acea perioadă, mica publicitate s-a umplut de anunțuri de vânzare a acestui medicament. „Lipsa medicamentelor scumpe din farmaciile româneşti stimulează piaţa neagră a farmaceuticelor, care este un fenomen extrem de grav. La mica publicitate, se vând uneori la preţ dublu medicamente care nu se găsesc în farmacii“, spune Dragoș Damian.

Problema legislaţiei

Situația în care s-a ajuns arată că nu întotdeauna ceea ce este legal are și efecte bune garantate. Mai ales când acest lucru devine un debușeu pentru actorii economici care au de-a face cu o taxă clawback ajunsă la 25% din vânzări și cu termene de plată de la stat de peste un an, potrivit președintelui APMGR. Părerile sunt însă împărțite printre producători: „Exporturile paralele nu aduc niciun beneficiu, ci duc la pierderi nete pentru producători pe pieţele unde medicamentele sunt exportate. Noi suntem obligaţi de lege să onorăm toate solicitările primite de la distribuitori, iar ulterior încheierii procesului de vânzare – cumpărare, nu putem şti care este drumul medicamentelor. Nu putem opri fenomenul, ba mai mult, unii producători internaţionali care au încercat să restricţioneze comerţul paralel, au fost aspru sanctionaţi de Consiliul Concurenţei“, spune Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Citiţi şi: INFOGRAFIE Traseul medicamentelor sau calea prin care distribuitorii fac profituri uriaşe

El face referire la amenda de 12 milioane de euro pe care au primit-o 11 companii farmaceutice și distribuitori  de medicamente de la CC, pentru încheierea unor înţelegeri privind interzicerea exportului de produse Bayer şi Sintofarm. Aici a venit și răspunsul președintelui CC, Bogdan Chirițoiu: „Un producător poate refuza comenzi care exced foarte mult volumul normal al comenzilor în funcție de specificul pieței româneşti“. Poate refuza, dar nu o face, arată realitatea: „De circa un an, observăm lipsa a tot mai multe medicamente scumpe, îndeosebi celor oncologice. Ele nici nu mai intră în farmacii, pentru că sunt cumpărate direct de la depozite, cu banii jos“, spune vicepreşedinta CFR. Cezar Irimia, reprezentantul Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Cronice, confirmă faptul că bolnavii care au nevoie de tratament scump nu îşi mai găsesc medicamentele în farmacii. „Culmea este că unele din aceste medicamente sunt garantate prin programe naţionale, este dreptul pacienţilor să beneficieze de ele gratuit şi să nu plătească triplu pentru a le cumpăra din străinătate“, spune Irimia.

Guvernul lucrează la o măsură „de termen scurt“, prin care un producător ar trebui să sisteze o vreme exporturile pentru un anumit medicament dacă necesarul din România este în pericol, dar deocamdată nu e nimic oficial. S-a pus și problema alinierii prețurilor la cele europene, însă există riscul ca pacienţii să nu şi le mai poată permite. O modificare mult discutată a proiectului de lege a sănătăţii ar putea regla însă acest aspect: medicamentele ieftine nu vor mai fi compensate, în favoarea celor scumpe, pe care pacienţii şi le permit mai greu._

Exporturile paralele sunt în primul rând o ameninţare pentru pacienţi, nevoiţi să caute cu disperare medicamentele necesare.
Dan Zaharescu, dir. executiv, ARPIM