Ilie Bolojan explică de ce a chemat partidele la Consultări înainte de Consiliul European
Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis marți un mesaj video în care a explicat motivele pentru care a convocat partidele politice la consultări înainte de reuniunea Consiliului European, ce va discuta teme esențiale de securitate europeană. Bolojan a subliniat că în cadrul Consiliului European ar putea fi luate decizii cu impact direct asupra politicii externe și a apărării, iar România ar putea fi chemată să adopte măsuri care vor influența politica externă a țării.
Un rol mai important al Țărilor Europene în asigurarea păcii în Europa
Președintele interimar a detaliat că unul dintre subiectele cheie ale Consiliului European este securitatea și politica de apărare a Uniunii Europene. În acest sens, Bolojan a precizat că ”țările europene vor fi nevoite să își asume un rol mai important și să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa”. Această direcție vine într-un context internațional tot mai complex, marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile din estul Europei.
Prezența trupelor europene în Ucraina va fi discutată intens, iar Bolojan a menționat că sprijinul european pentru Ucraina nu se limitează doar la ajutorul militar, ci vizează și perspectivele pentru încetarea focului și reluarea negocierilor pentru pace.
În acest cadru, Bolojan a indicat că România trebuie să își adapteze politica externă la realitățile acestei noi dinamici și să sprijine inițiativele de consolidare a păcii, dar și de asigurare a securității regionale. De asemenea, președintele interimar a spus că România va trebui să sprijine întărirea apărării colective a Uniunii Europene și să contribuie mai mult la stabilitatea regiunii.
Creșterea bugetelor pentru apărare sunt o necesitate
Un alt subiect abordat de Bolojan a fost creșterea bugetelor destinate apărării, pe care acesta le-a numit ”o tendință inevitabilă”. În contextul războiului din Ucraina și al provocărilor geopolitice din Europa, mai multe țări europene vor fi obligate să aloce sume mai mari pentru securitatea națională. Bolojan a arătat că aceasta este o măsură necesară pentru consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene și pentru protejarea stabilității pe termen lung în regiune.
Poziția lui Crin Antonescu privind trimiterea trupelor în Ucraina
În contrast cu poziția exprimată de Bolojan, candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a declarat că România nu trebuie să trimită trupe pentru menținerea păcii în Ucraina. Antonescu a subliniat că, în cazul în care va deveni președinte, România nu va participa la misiuni de pace în Ucraina.
”Dacă voi fi președintele României, nu vom trimite trupe în Ucraina”, a declarat acesta, adoptând o poziție clară împotriva implicării directe a țării în conflictul ucrainean.

Antonescu și-a exprimat opinia conform căreia România trebuie să rămână o țară activă în cadrul Uniunii Europene și NATO, însă fără a implica trupele sale într-un conflict direct în afaceri externe care nu țin de securitatea națională imediată.
Securitate, prosperitate și încredere
În încheierea mesajului său, Ilie Bolojan a subliniat importanța menținerii securității naționale și a stabilității interne, afirmând că România se bucură de garanții solide de apărare, în principal prin scutul NATO și parteneriatele strategice cu Statele Unite. De asemenea, Bolojan a reafirmat că România va rămâne un membru activ și responsabil al Uniunii Europene, continuând să beneficieze de fonduri europene și oportunități economice care au contribuit la progresul țării.
Președintele interimar a subliniat că politica externă a României trebuie să se bazeze pe interesul național, care înseamnă un stat sigur, prosper și în pace cu vecinii săi. În acest sens, stabilitatea politică internă și buna guvernare sunt esențiale pentru consolidarea poziției României pe plan internațional. Bolojan a subliniat că, indiferent de disputele politice interne, interesul național va rămâne prioritar, iar România va continua să susțină un drum european consolidat.