Bombă financiară în România. După ce au schimbat referința de calcul pentru dobânzile la creditele în lei și au promis că astfel se vor reduce masiv ratele românilor, strategii economici ai PSD vor trebui să explice de ce pentru românii care chiar suportă rate mari lucrurile vor rămâne la fel, în cel mai bun caz. Pentru ceilalți, începând de astăzi se va aplica o reducere aproape imperceptibilă a ratelor, însă vor intra și sub perspectiva unor dobânzi mai mari decât au fost vreodată.

De astăzi, dobânda ROBOR nu va mai funcționa ca referință pentru românii care au credite în lei, cu dobândă variabilă. Așa ar fi trebuit să sune știrea financiară a zilei, având în vedere că este pentru prima dată când BNR calculează un indice bazat pe tranzacțiile efective între bănci(IRCC), care urmează să înlocuiască ROBOR în calculul dobânzii variabile a unei părți dintre credite.  Doar că nu este așa. Deși s-au întrecut în calcule care arătau cum scad ratele românilor, guvernanții și strategii lor vor trebui acum să explice de ce tocmai cei care suportă rate cu adevărat mari pe termene lungi nu vor profita în niciun fel. Ba, mai mult, ceilalți intră sub perspectiva unor majorări fără precedent a costului creditelor.

Concret, pentru că Guvernul a omis să modifice și legea care reglementează Programul Prima Casă, cei care au astfel de împrumuturi vor rămâne exact ca înainte, adică vor avea o dobândă calculată ca sumă între ROBOR și marja băncii, după cum au observat primii jurnaliștii de la  Profit.ro.

Deci, circa 80% dintre românii care au credite imobiliare nu vor putea profita de o eventuală scădere a dobânzilor, având în vedere că aceasta este ponderea creditelor Prima Casă în totalul împrumuturilor imobiliare.  Tocmai ei ar fi avut nevoie de o micșorarea a poverii, având în vedere că vorbim de credite mari pe termen lung și, paradoxal, tocmai ei ar fi și beneficiat de o reducere cel puțin moderată a ratei, pentru că marja la Prima Casă este redusă și fixată prin lege, deci dobânda împrumutului depinde mai ales de valoarea dobânzii interbancare, care a rămas ROBOR.

Așadar, până la urmă se vor alege cu o dobândă imperceptibil mai mică doar românii cu credite de nevoi personale în lei și cei, puțini, cu credite ipotecare în lei. Primul IRCC calculat a fost de 2,36%, sib ROBOR la trei luni care arată 2,63%.

De partea cealaltă, mutarea gândită de Guvern lasă BNR fără posibilitatea efectivă de a mai putea interveni în piață sau de mai putea convinge băncile să nu crească agresiv dobânda. În acest context, dacă  băncile vor ajunge să se împrumute între ele la dobânzi mari va crește masiv și dobânda la creditele în lei, având în vedere că referința ROBOR nu va mai conta, iar BNR nu poate interveni penrru a regla dobânzile la care băncile iau lichidități decât prin aruncarea de lei în piață, ceea ce ar înemna ori inflație ori scăderea rezervei valutare.

Chiar dacă acum pare greu de crezut, nu mai târziu de 2008, România a trecut printr-o perioadă în care ROBOR ajunsese la 100-200%, cu maxime și de 1.000%, iar BNR a fost nevoită să fixeze ROBOR la un maxim de 12,5%, tocmai pentru a nu afecta debitorii.

În actualul context nu va mai avea pârghiile necesare, iar o dobândă de 50%, să zicem, timp de câteva zile, ar înseman creșteri de câteva ori ale ratelor plătite de români.