Una dintre cele mai des întâlnite acuzații în rândul politicienilor și funcționarilor publici ar putea dispărea cu totul din codul Penal.
PSD şi-a pus specialiştii la treabă. Se lucrează intens la mai multe strategii privind abuzul în serviciu, după ce Curtea Constituţională a decis că modificările aduse de comisia Iordache sunt neconstituţionale. Social-democraţii aşteaptă deocamdată motivarea CCR, ca să vadă care scenariu se va aplica cel mai bine. Digi24 a reuşit să afle una dintre variantele la care se lucrează acum: abuzul în serviciu ar putea fi eliminat cu totul din Codul Penal, astfel încât această infracţiune să nu mai existe.
Deocamdată, cei din Opoziție se bucură pentru faptul că articolul care definește abuzul în serviciu a fost declarat neconstituțional și toată lumea așteaptă și motivarea CCR.
Și Puterea se bucură. Social-democrații și-ar dori ca articolul privind abuzul în serviciu să fie integral neconstituțional, pentru că ar fi o sarcină foarte ușoară pentru scoaterea în întregime a lui din Codul Penal.
Este un scenariu cât se poate de real la care se gândesc cei din PSD, dar sunt sceptici în a spune acest lucru în mod oficial, pentru că deocamdată nu știu care sunt motivele pentru care judecătorii CCR au declarat articolul ca fiind neconstituțional.
Motivarea CCR urmează să fie publicată în curând.
Dacă abuzul în serviciu va fi eliminat din Codul Penal vor exista consecințe grave, iar cei din PSD ar lua în calcul înlocuirea acestuia cu abuzul de putere. Această infracțiune ar însemna fapta funcționarului care în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu încalcă un drept.
Așadar, ar fi posibilă o restrângere a ariei de aplicabilitate a abuzului în serviciu, pentru că, de exemplu, nu ar mai fi luate în seamă foloasele materiale sau nemateriale pe care le primește un funcționar.
Spun cei de la PSD că această infracțiune este deja definită: se numește luare sau dare de mită și nu este nevoie ca ea să fie dublată și de abuzul în serviciu.
Augustin Zegrean: S-ar opri procesele privind abuzul în serviciu
„Politica penală a ţării este opera Parlamentului. Ei stabilesc dacă o faptă este sau nu este infracţiune sau dacă dezincriminează o faptă sau o incriminează altfel. Ei pot să modifice articolul respectiv, să-l pună de acord cu decizia CCR sau pot pur şi simplu să renunţe la el. Numai că, infracţiunea, nemaifiind în Codul Penal, nu se mai pedepseşte. (Reporter Digi24: Ar putea să aibă repercusiuni şi asupra dosarelor în curs?) Da, pentru că în penal se aplică legea penală mai favorabilă. Dacă legea nu mai prevede fapta pentru care se judecă, se opreşte judecata, se achită, se clasează. (Deci inclusiv pentru cei care au primit condamnare în primă instanţă se întâmplă asta.) Da. Şi pentru cei condamnaţi. Dacă fapta nu mai este prevăzută de legea penală, ei au scăpat cu totul. Nu se mai ţine seama de condamnare, de exemplu, la recidivă”, a explicat Augustin Zegrean ,fost președinte al CCR, la Digi24.