Anunțul momentului despre pensii. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a vorbit despre prevederile PNRR-ului, dar și despre modul în care ar trebui gestionată situația pensiilor. Ce spune acesta și ce trebuie să știe românii?
Într-un interviu acordat pentru Hot News, ministrul Finanțelor i-a dat dreptate ministrul Muncii în legătură cu procentul din PIB și situația pensiilor din România. Totodată, el a vorbit și despre prevederile PNRR-ului.
„Discuțiile despre pensii să știți că vor fi începute din altă perspectivă. Ministrul Budăi are dreptate, într-o anumită chestiune. În acel procent din PIB este prins și Pilonul II. Cei care cred că sunt economiști, dar nu sunt în realitate economiști, pot să considere acel Pilon II o cheltuială efectivă. Eu nu-l consider o cheltuială, ci un transfer de fonduri. Când s-a negociat cu Comisia cred că asta s-a scăpat din vedere”, a spus el.
Întrebat ce se poate negocia în PNRR pe partea de pensii și dacă se dorește un procent mai mare sau să nu se mai ia în considerare plățile la Pilonul 2, Adrian Câciu a declarat că problema este mult mai mare de atât.
Ministrul de Finanțe susține că totul trebuie renegociat, adăugând că nu ar trebui să existe un procent. El a mai vorbit și despre modul în care acest procent a apărut.
Ce probleme are sistemul de pensii
Mai exact, de vină ar fi deficitul la fondul de pensii pe care România îl are și pe care nu a reușit să îl demostreze.
„Este o problemă de mai multe feluri. Și procentul trebuie renegociat. Ar trebui să nu existe procent. De unde a plecat chestiunea asta cu procentul? De la faptul că România are deficit la fondul de pensii și că nu a reușit să demonstreze cum își face o strategie să nu mai aibă acest deficit.
Cei care au negociat au prezentat o strategie. Comisia a spus: pentru sustenabilitatea finanțelor publice considerăm că sunteți, de exemplu, la 8% vă ajutăm cu 1,4 puncte procentuale, ca să nu derapezi”, a declarat ministrul pentru sursa citată.
Adrian Câciu a mai precizat că, de fapt, este nevoie de sustenabilitate în sistemul de pensii, iar pentru acest lucru este nevoie de contributori. El susține că în România lucrurile se amestecă. Astfel, principiile care stau la baza dreptului de pensie și sursele de finanțare.
„Se spune despre cheltuielile permanente că nu pot depăși 25% din PIB. 25-30%, în funcție de câtă masă de indivizi susții. Uitându-te la cheltuielile salariale și de pensii, probabil că dânșii au făcut acolo o astfel de… Din punctul meu de vedere trebuie să existe un singur lucru: sustenabilitatea sistemului de pensii.
Cum îl faci? În primul rând trebuie să ai contributori. Pe de altă parte, trebuie să-ți asumi prin lege un procent fix din taxe. În România se amestecă două lucruri: principiile care stau la baza dreptului de pensie și sursele de finanțare.
Adică principiul care stă la baza sistemului de pensii este principiul contributivității. E un principiu. Ai contribuit, ai un drept”, a mai adăugat el.
Explicațiile ministrului de Finanțe
Ministrul de Finanțe a mai precizat că în România, sursele de finanțare sunt diferite. El a dat exemplu o situație în care o persoană a contribuit, dar nu a fost întrebată niciiodată cât trebuie să dea pentru a avea o pensie decentă.
Acesta a mai menționat că și actualii politicieni vor ajunge în curând la pensie, iar atunci vor realiza cât de gravă este actuala situație.
„Sursele de finanțare: România nu este construită cum cred unii pe sistem Bismarck, adică cât ai strâns din contribuții se și plătește, ci e un sistem mixt – alimentarea deficitului cu un sistem Bismarck.
Dacă ai un sistem mixt și ți-l asumi, spui foarte clar: Un procent care nu poate depăși 2%, de exemplu, sau 1%, poate fi acoperit din taxe. Acolo, în interiorul sursei de venituri ar trebui să stabilești din punctul meu de vedere (un procent n.r.).
Până la urmă, ce vină are o persoană care a contribuit, nu a fost întrebată niciodată că trebuie să dea atât sau atât, ca după aceea să i se spună: N-am cum să dau bani la pensie ori că n-am bani, ori că nu-mi dă voie Bruxelles.
La un moment dat vom ajunge și noi la pensie. Atunci începem să spunem, cum am mai auzit pe politicieni: „Hai să nu mai contribuim”. Nu e în regulă să ajungem în zona aceasta”, a mai spus ministrul pentru sursa citată.