În prezent, Occidentul pregătește un nou pachet de sancțiuni economice ce vizează petrolul rusesc. Potrivit agenției de presă Bloomberg, un embargo petrolier asupra Rusiei este „o politică corectă” deoarece banii europeni finanțează conflictul militar din Ucraina.

Menționăm faptul că, un scenariu asemănător, a avut loc înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când, un deceniu întreg, Japonia își începuse expansiunea militară în Asia de Sud-Est, cucerind Manciuria și invadând ilegal China.

Inițial, SUA a reacționat lent. Până în 1940, administraţia preşedintelui american Franklin D. Roosevelt a sprijinit financiar Guvernul de la Beijing. În primăvara lui 1941, avioanele de război şi piloţii voluntari americani au oferit un real sprijin Chinei.

De asemenea, SUA a impus diverse sancțiuni economice împotriva Japoniei: a constrâns exportul de materiale de aviaţie, gaz cu cifră octanică ridicată, fier vechi şi alte bunuri către Tokyo și un embargo total asupra petrolului japonez.

Potrivit istoricului american Waldo Heinrichs, embargoul petrolier a distrus economia japoneză, însă liderii japonezi au riscat totul, ocupând ilegal coloniile bogate în petrol din Asia de Sud-Est, atacând posesiunile americane din Asia-Pacific şi distrugând flota americană de la Pearl Harbor.

Deși puțini lideri japonezi credeau că vor învinge armata americană, militarul japonez Hideki Tojo a spus „Trebuie să ai suficient curaj, să închizi ochii şi să sari.” În prezent, liderii occidentali se tem că Vladimir Putin ar vrea „să închidă ochii și să sară”.

Rusia ar putea riposta violent

Potrivit analiștilor militari, există riscuri majore, deoarece anumite state devin, uneori, violente, atunci când sancțiunile politico-economice au efecte majore asupra economiei lor.

Potrivit sursei citate, Vladimir Putin are diverse opţiuni pentru a înrăutăţi situaţia actuală. Acesta ar putea să folosească arme nucleare în Ucraina pentru a câștiga războiul actual, aşa cum avertizase anterior directorul american al Agenţiei Centrale de Informaţii, Bill Burns.

De asemenea, acesta ar putea lansa atacuri cibernetice, campanii de sabotaj fizic sau lovituri militare convenţionale împotriva statelor europene ce aprovizionează Ucraina cu arme miltare şi atacă direct Rusia cu sancţiuni econimice.

Retorica din Rusia a devenit ameninţătoare, pe măsură ce conştientizarea sancțiunilor occidentale se instalează. Guvernul de la Moscova invocă continuu memoria celui de-Al Doilea Război Mondial, o competiţie cu sumă zero pentru supravieţuirea naţională, folosind un ton apocaliptic.

Amintim faptul că, anterior, ministrul de Externe din Rusia, Serghei Lavrov, a descris conflictul militar din Ucraina ca fiind „un război prin procură în care Statele Unite ale Americii şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord încearcă să distrugă Rusia”. De asemenea, Biserica Ortodoxă din Rusia a considerat conflictul actual un război sfânt.

În prezent, Comisia Europeană a propus oficial stoparea completă a importurilor de țiței din Rusia, treptat, „într-un mod ordonat, în următoarele șase luni”. Importul de produse rafinate (benzină, motorină, etc) va fi eliminat complet până la sfârșitul anului 2022

Von der Leyen anunţă al şaselea pachet de sancţiuni impus Rusiei: UE interzice importul de petrol rusesc, elimină Sberbank şi alte două bănci ruse din SWIFT, interzice trei televiziuni ruse şi realizează o listă a celor care au comis masacrul de la Bucea.

Se întâmplă astăzi, 4 mai! Moment cumplit pentru Vladimir Putin

În cursul zilei de marți, Comisia Europeană a finalizat propunerea pentru cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul de a întrerupe finanțarea războiului în Ucraina.

Printre sancțiunile noului pachet se numără oprirea treptată a achizițiilor europene pe o perioada între 6 și 8 luni, până la finalul acestui an, însă Ungaria și Slovacia sunt scutite de la această măsură. Un oficial european a declarat că acest două țări nu au deschidere la mare și sunt dependente de gaz rusesc.

Pe de altă parte, diplomați europeni la curent cu această temă spun că există țări care vor să beneficieze de o astfel de derogare, printre care se numără Bulgaria și Cehia.

Pe acest fond, premierul bulgar a declarat că există țări care nu vor putea rezista, făcând referire la faptul că țara sa este aproape complet dependentă de gaz rusesc, scrie France Presse.

„Trebuie să evităm efectul de contaminare, toată lumea va dori scutiri. Va trebui să găsim soluţiile potrivite”, a spus un oficial european.

Dificultăți în adoptarea propunerii

Presa internațională scrie că propunerea a fost adoptată noaptea târziu din cauza dificultăţilor puse de unul dintre comisarii reuniți la Strasbourg.

Propunerea a fost comunicată în jurul miezului nopţii ambasadorilor statelor membre, care vor începe să o studieze în cadrul unei prime întâlniri, miercuri, la Bruxelles.

Nu este prevăzută nicio comunicare din partea Comisiei Europene înaintea intervenţiei preşedintelui Ursula von der Leyen în faţa europarlamentarilor miercuri dimineaţa, au spus mai multe surse.

„Nu ştiu dacă adoptarea propunerii va fi posibilă până la sfârşitul săptămânii”, a declarat luni ministrul german al energiei, Robert Habeck, după o întâlnire cu omologii săi la Bruxelles.

„Este necesară unanimitatea, nimic nu este garantat. Fiecare nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este mai greu de adoptat deoarece impune fiecărui stat membru alegeri politice”, a explicat oficialul european.