Conform sursei citate, întrunirea ar fi fost marcată de dispute interne și fără a se ajunge la un consens public care să exprime sprijinul pentru invazia Ucrainei de către președintele Vladimir Putin.

Din OTSC, creată de Moscova acum 30 de ani ca reacție la NATO, fac parte, alături de Rusia, Kazahstan, Belarus, Armenia, Tadjikistan şi Kârgâzstan.

Putin a reluat teza neonazismului din Ucraina

Dar, la reuniunea găzduită de Kremlin, doar liderul rus și omologul său din Belarus, Alexandru Lukașenko, au vorbit despre războiul din Ucraina.

Agențiile de presă ruse au informat că Putin ar fi repetat afirmații nefondate conform cărora Ucraina are arme biologice și și-a reafrimat justificarea pentru război, invocând „neonazismul rampant” din țara vecină.

Lukașenko a vorbit despre „încercarea de a dezmembra” Ucraina și a condamnat modul în care țara a căzut sub influența Occidentului. Site-ul independent de știri în limba rusă Meduza susține însă că „ceilalți participanți la întâlnire nu au spus nimic despre Ucraina”.

Nu s-a discutat nimic despre implicarea OTSC în operațiunea militară specială

În timp ce Putin ar fi susținut că „operațiunea militară specială” din Ucraina va fi discutată cu ușile închise, secretarul general al OTSC, Stanislav Zas, a declarat că „nu a fost ridicată sau discutată problema unei participări sau implicări a organizației în această operațiune militară specială”.

Înainte, dar și după începerea invaziei Rusiei, autoritățile din Kazahstan, unde au avut loc tulburări politice în luna ianuarie, au declarat că trupele OTSC nu vor lupta în Ucraina, notează Newsweek.

Nemulțumirile Armeniei

De asemenea, se pare că prim-ministrul armean Nikol Pașinian a criticat țările din organizației pentru că au vândut arme Azerbaidjanului.

După cum se știe, Armenia și Azerbaidjan au fost implicate într-un conflict înghețat în enclava separatistă Nagorno-Karabakh, care s-a reîncălzit la finele anului 2020.

„Răspunsul statelor membre OTSC în timpul și după războiul de 44 de zile din 2020 nu a nemulțumit Armenia și poporul armean”, a spus el.

Și ceva despre extinderea NATO

Putin s-ar fi referit și la extinderea NATO, declarând că Rusia „nu are nicio problemă” cu planurile Finlandei și Suediei de a adera la alianță”, deși ar fi adăugat că „vom răspunde în consecință”.

Situația se va schimb dacă integrarea vine la pachet cu desfășurarea de trupe străine pe teritoriul Suediei și al Finlandei. În cazul în care extinderea NATO va fi însoțită de amplasarea de infrastructuri militare pe teritoriul celor două state, atunci Rusia va fi nevoită să reacționeze, este avertismentul președintelui rus.

De asemenea, Putin a subliniat că Moscova trebuie „să fie atentă” la planurile alianței militare de a-şi spori influența globală.

„Putin a avut o zi foarte proastă!”

„Nu a fost o întâlnire fericită și nu a mers bine”, a scris pe Twitter expertul și economistul rus Anders Åslund. Acesta spune că afirmațiile liderilor celorlalte țări ale alianței, Tadjikistan și Kârgâzstan, „au fost complet diferite de comentariile lui Lukașenko și Putin”.

„Putin a avut o zi foarte proastă. S-a plâns și a mințit chiar mai rău decât Lukașenko”, a scris pe Twitter Åslund, autorul cărții „Russia’s Crony Capitalism”.

Fostul ambasador al SUA în Kazahstan, William Courtney, a postat pe Twitter următorul mesaj: „La summitul CSTO, plângerile rușilor și belarușilor despre lipsa de sprijin pentru invazia Moscovei în Ucraina sunt în contrast puternic cu unitatea aliaților occidentali”.