Iranul este capabil din punct de vedere tehnic să fabrice o bombă nucleară, dar nu a decis dacă va construi una, a declarat duminică un consilier de rang înalt al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, la postul de televiziune al Jazeera din Qatar.
Iranul, capabil să producă arma nucleară
Kamal Kharrazi a vorbit la o zi după ce președintele american Joe Biden și-a încheiat călătoria de patru zile în Israel și Arabia Saudită, promițând să împiedice Iranul să „dobândească o armă nucleară”. Comentariile lui Kharrazi au fost o sugestie rară că Iranul ar putea fi interesat de arme nucleare, pe care a negat de mult timp că și le dorește.
„În câteva zile am reușit să îmbogățim uraniu până la 60% și putem produce cu ușurință uraniu îmbogățit cu 90% … Iranul are mijloacele tehnice pentru a produce o bombă nucleară, dar nu a existat nicio decizie din partea Iranului de a construi una”, a declarat Kharrazi, potrivit Reuters.
Iranul îmbogățește deja până la 60%, cu mult peste plafonul de 3,67% prevăzut în acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu puterile mondiale. Uraniul îmbogățit la 90% este potrivit pentru o bombă nucleară.
În 2018, fostul președinte american Donald Trump a renunțat la pactul nuclear, în baza căruia Iranul și-a limitat activitatea de îmbogățire a uraniului, o potențială cale de acces la arme nucleare, în schimbul scutirii de sancțiuni economice. Ca reacție la retragerea Washingtonului și la reimpunerea de sancțiuni dure, Teheranul a început să încalce restricțiile nucleare din pact.
SUA nu pot oferi garanții privind păstrarea acordului nuclear
Anul trecut, ministrul iranian al informațiilor a declarat că presiunea occidentală ar putea împinge Teheranul să caute arme nucleare, a căror dezvoltare a fost interzisă de Khamenei printr-o fatwa, sau decret religios, la începutul anilor 2000.
Iranul afirmă că rafinează uraniu doar pentru utilizări energetice civile și a declarat că încălcările acordului internațional sunt reversibile dacă Statele Unite ridică sancțiunile și se alătură din nou acordului. Schița generală a unui acord reînviat a fost convenită, în esență, în martie, după 11 luni de discuții indirecte între Teheran și administrația lui Biden la Viena.
Dar discuțiile s-au întrerupt apoi din cauza unor obstacole, inclusiv a cererii Teheranului ca Washingtonul să ofere garanții că niciun președinte american nu va abandona acordul, așa cum a făcut Trump. Biden nu poate promite acest lucru deoarece acordul nuclear este o înțelegere politică fără caracter obligatoriu, nu un tratat cu caracter juridic obligatoriu.
„Statele Unite nu au oferit garanții cu privire la păstrarea acordului nuclear și acest lucru ruinează posibilitatea oricărui acord”, a declarat Kharrazi.
Israelul amenință cu atacuri asupra siturilor nucleare iraniene
Israelul, pe care Iranul nu îl recunoaște, a amenințat că va ataca siturile nucleare iraniene dacă diplomația nu reușește să limiteze ambițiile nucleare ale Teheranului.
Kharrazi a declarat că Iranul nu va negocia niciodată programul său de rachete balistice și politica regională, așa cum cer Occidentul și aliații săi din Orientul Mijlociu.
„Orice vizare a securității noastre din partea țărilor vecine va fi întâmpinată cu un răspuns direct din partea acestor țări și a Israelului”, a precizat acesta.