Mișcare bombă pe scena politică românescă! AUR atrage noi simpatizanți, printre care și politicieni cu experiență în țara noastră.
Mihail Neamțu este celebru pentru scena în care saluta mulțimea, alături de Monica Macovei, de la fereastra sediului de campanie al lui Traian Băsescu, în timpul referendumului pentru demiterea fostului președinte.
Mișcare bombă pe scena politică românescă! Mihail Neamțu vrea la AUR
Mihail Neamțu, fost purtător de cuvânt al PMP, ex-PNL, M 10, Noua Republică, ARD, PNȚCD, negociază pentru a deveni membru AUR.
El vizează chiar funcția de purtător de cuvânt al partidului lui George Simion și Claudiu Târziu, au spus surse politice pentru FLUX 24.
În adolescență, Neamțu a publicat texte favorabile lui C.Z. Codreanu, liderul Mișcării Legionare.
Astfel, în numărul 11/47, p. 14 din anul 1994 al revistei sibiene Puncte Cardinale, încă minorul Neamțu scria următoarele:
Odă pentru Garda de Fier
”Să ne mai întrebăm atunci de ce acești numeroși «intelectuali», mulți dintre ei gazetari, istorici sau analiști politici […], nu pot înțelege Legiunea și pe Căpitanul ei?
Nu pot înțelege de ce Garda de Fier a fost înainte de toate o mișcare spirituală, o școală de refacere a sufletului românesc, în care, după cum spunea Codreanu (ascultând povața lui Hristos, Marcu 11, 23), «intră cel ce crede nelimitat» și rămâne afară «cel ce are îndoieli»”.
Într-un volum publicat în 2010, Mihail Neamțu a explicat simpatiile trădate de acest articol publicat la 16 ani, denumindu-le „paragrafe infantile” și punându-le pe seama unei „ignoranțe istorice și sentimentale” pe fondul căruia s-a lăsat influențat de discuțiile purtate cu foști deținuți politici din Arad în contextul unei „crize de valori [și al unei] nevoi de repere a unei întregi generații formate după 1989”.
El a dezavuat acele texte, afirmând că nu avea nicio argumentație pentru a „pune semn de egalitate între excelența culturală a generației de la 1927 și opțiunea ei politică” și că nu era „în temă cu violența endemică și politicile rasiale ale guvernului legionar din 1940”.