Lovitură pentru acești pensionari! CCR a spus-o clar: Constituția nu oferă garanții cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului pensiei
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins excepția de neconstituționalitate a celor care au ridicat în instanță problema plafonării pensiilor de serviciu.
”Răspunzând criticilor de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea principiilor predictibilității și stabilității normei juridice, ce decurg din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și susținerilor referitoare la existența unui drept câștigat și a unei speranțe legitime în ceea ce privește actualizarea pensiei, Curtea a reținut că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile”, a explicat CCR.
De asemenea, CCR mai spune că ”în ceea ce privește susținerile referitoare la caracterul pretins discriminatoriu al dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, reținând că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților”.
Explicațiile vin în contextul în care pensionarii nemulțumiți spun că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au un impact profund negativ asupra pensiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere și încalcă principiile predictibilității, stabilității și speranței legitime în actul de legiferare. De asemenea, încalcă principiul dreptului câștigat și pe cel al neretroactivității legii, întrucât actualizarea pensiei militare de stat raportată la soldele militarilor activi este un drept câștigat, ce a operat dintotdeauna în legislația privind pensiile militare de stat.
De asemenea, autorii excepției de neconstituționalitate consideră că militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, fiind încălcate cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2020, că militarii sunt discriminați și față de civili, prin faptul că lor nu li se mai actualizează pensiile și că persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat sunt discriminate și în raport cu polițiștii pensionați anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.
Ce se mai arată în decizia CCR
Magistrații Curții Constituționale a României (CCR) mai spun că ”în ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea, constatând că este neîntemeiată, a amintit jurisprudența sa în care a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.”
”Pronunțându-se cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, Curtea a reținut că acestea sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment”, mai arată CCR.
De asemenea, CCR mai spune că ”în esență, nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia”.
