Decizia care îl va lovi crunt pe Vladimir Putin ar putea fi luată mult mai rapid decât se așteptau unii. Europarlamentarul Corina Crețu a dat toate detaliile în acest sens.
După ce Rusia a invadat Ucraina, din ce în ce mai multe țări precum Republica Moldova, Georgia și evident Ucraina și-au exprimat dorința de a adera la UE, însă lucrurile nu sunt încă destul de clare.
Într-un interviu acordat în emisiunea Insider Politic, de la Prima Tv, europarlamentarul Corina Crețu a vorbit despre toate aceste aspecte. Aceasta susține că deși cele trei țări își doresc să adere în cel mai scurt timp la UE, la momentul actual nu există nicio procedură rapidă privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană.
Totodată, ea a mai explicat faptul că cele trei țări au teritorii în care au fost staționate trupe rusești, iar acest lucru ar putea fi, de asemenea, problematic.
„Ucraina, ca şi Republica Moldova şi Georgia, au teritorii pe care au fost staţionate trupe ruseşti, aşa-numitele conflicte îngheţate şi acum s-au reactivat. În Ucraina, acest război a început şi datorită faptului că Ucraina, ca un stat suveran ce este, şi-a manifestat de ani de zile – la fel ca Republica Moldova şi Georgia – intenţia de a deveni ţări candidate la Uniunea Europeană, iar emanciparea firească a acestor state a determinat această reacţie de o agresivitate fără precedent la adresa vecinilor noştri”, a spus europarlamentarul.
Ce a făcut până acum Ucraina?
Corina Crețu a mai adăugat că până acum, aderarea unei țări la UE dura în medie în jur de zece ani, astfel încât țara care devenea membră să îndeplinească toate criteriile și transpunerea în legislația națională a legislației europene.
Ucraina în schimb, este un caz excepțional, însă trebuie văzute și alte sensibilități în condițiile în care României i-a luat 12 ani să adere la UE, iar alte țări au fost nevoite să își schimbe numele pentru a îndeplini toate criteriile.
De cealaltă parte, Ucraina doar a depus chestionarul, urmând să existe decizie politică la nivelul şefilor de stat şi de guvern, în condițiile în care o țară aflată în război nu poate vota legislația europeană.
„Ştim foarte bine că există Tratatul de la Maastricht, până acum aderarea la Uniunea Europeană a luat, în medie, cam un deceniu pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte îndeplinirea tuturor criteriilor şi transpunerea în legislaţia naţională a legislaţiei europene. Se vorbeşte foarte intens aici (la Strasbourg – n.r.) despre un caz excepţional, care este Ucraina.
Trebuie văzute şi celelalte sensibilităţi. României i-a luat 12 ani, în Balcanii de Vest, Albania şi Macedonia de Nord şi-a schimbat şi numele această ţară pentru a îndeplini criteriile. Ucraina a depus chestionarul şi va fi o decizie politică la nivelul şefilor de stat şi de guvern, dacă se vor schimba tratatele, pentru că, de pildă, nu poţi cere unei ţări care se află în război să voteze legislaţie europeană. Deci este evident că Ucraina a făcut până la acest moment ce depinde de ea”, a mai spusa aceasta.
În cât timp poate adera Ucraina la UE?
Europarlamentarul susține că UE a scurtat oricum timpul de când o țară poate depune o cerere și să fie luată în considerare. Dacă în cazul altor țări a fost vorba de ani, în cazul Ucrainei a fost vorba de doar câteva săptămâni.
„Uniunea Europeană deja a scurtat semnificativ timpul de când o ţară depune până când ea e luată în considerare cererea. România a depus în 1995 şi Comisia a început să lucreze pentru aderare în 1997, deci acest termen de doi ani pentru România, în cazul Ucrainei a fost comprimat la câteva săptămâni”, a mai afirmat Corina Creţu.
Ea a mai adăugat că deși în prezent nu există o procedură rapidă de aderare la UE, cele trei țări, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au toată susținerea necesară de integrare pe termen lung.
„Deşi nu există această procedură rapidă până la ora actuală privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, şi preşedinta Comisiei a spus că nicio aderare a unei ţări nu poate avea loc de pe o zi pe alta, totuşi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia cred că vor primi susţinerea necesară pentru o perspectivă de integrare pe termen lung, atunci când vor îndeplini criteriile prevăzute, sau liderii de stat şi de guvern să decidă dacă vor modifica aceste criterii”, a menţionat Corina Creţu.
De cealaltă parte, sunt multe păreri care spun că Ucraina ar trebui admisă acum în UE, în timp ce alți membrii ai Parlamentului European susţin aderarea cât mai rapidă şi a Republicii Moldova.
Corina Crețu, despre aderarea Republicii Moldova la UE
Corina Crețu a fost întrebată dacă susține aderarea Republicii Moldova la UE. În acest sens, ea a adăugat că este un moment sensibil și că nu este nevoie de o rediscutare a granițelor.
„Eu susţin regăsirea noastră comună în Uniunea Europeană, eu nu cred că este acum momentul de a se pune în discuţie rediscutarea graniţelor. Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuţie graniţele care au fost agreate prin toate tratatele internaţionale, cred că este foarte periculos. Uitaţi-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest!
Avem aceste provocări în Bosnia Herţegovina, dorinţa Republicii Srpska de a se rupe de restul Bosniei Herţegovina, inclusiv aceste acţiuni, să spun aşa, cumva, ale Ungariei, de a investi masiv în Transilvania, dvs credeţi că dacă ar avea un precedent, nu ar încerca să-l folosească? Eu cred că trebuie să fim realişti. Ne iubim foarte mult fraţii de dincolo de Prut dar este pentru securitatea şi siguranţa lor ideea de a milita pentru integrarea Republici Moldova în Uniunea Europeană şi reunirea noastră aici”, spune Corina Creţu.