Silvia Uscov, unul dintre avocații Elenei Udrea, a declarat marți, 25 octombrie 2022, că ea ar fi respins sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ca inadmisibile.
„De Ziua Europeana a Avocatului, ÎCCJ s-a raliat poziției exprimate de avocați în atâtea dosare, dar și de judecătorul raportor Andrei Claudiu Rus, în sensul următor, cu care sunt de acord în privința primului punct:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
În privința celui de-al doilea punct, opinia mea se raliază punctului de vedere exprimat de Chiriță și Asociații și dl avocat Adrian Toni Neacșu, respectiv că ar fi fost necesară înlăturarea acestei erori judiciare în fața instanței naționale, înlăturarea unei situații de discriminare, precum și existența unui dublu grad de jurisdicție atipic (pe calea unei căi extraordinare de atac). Aceste aspecte le tratasem și în interviul pe care l-am acordat G4Media, care nu a preluat și această parte.
Dar lupta nu s-a oprit prin câștigarea unei prime bătălii deoarece următorul atac va veni printr-un val de cereri de sesizare a CJUE.
Una a fost deja admisă și dosarul se află pe rolul CJUE, eu am una formulată într-un dosar cu termen în decembrie, iar de alta am scăpat printr-o soluție de inadmisibilitate a acesteia (atunci când am invocat și excepția de neconstituționalitate a legii de ratificare a Tratatului de la Lisabona).
Prin urmare, nu ne relaxăm, ci mutăm lupta și pe alte fronturi. P.S. O ultimă mențiune: eu aș fi respins sesizările ÎCCJ ca inadmisibile”, a explicat, marți, Silvia Uscov.
Decizia ÎCCJ privind invocarea prescripției
„Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis sesizările formulate de Curtea de Apel București și de Curtea de Apel Brașov prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum
Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018 și nr. 358/26.05.2022, poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii” si stabileste următoarele:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activitătii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin.(2) din Constitutie și art. 5 din Codul penal.
2. Instanta care solutionează contestatia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297 26.04.2018 și nr. 358 26.05.2022, nu poate reanaliza prescriptia răspunderii penale, în cazul în care instanta de apel a dezbătut și a analizat incidenta acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.” se arată în minuta deciziei a ÎCCJ.
