În prezent, decizia Curții de Apel București nu este definitivă, potrivit Agerpres.

Hotărârea vine după ce Curtea Constituţională a României a admis, pe 23 noiembrie 2021, o sesizare depusă de Mugur Isărescu şi a decis că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională.

Avocatul lui Mugur Isărescu, fostul ministru liberal al Justiţiei, Valeriu Stoica, a obţinut din partea judecătorilor sesizarea CCR cu o excepţie privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale în baza cărora CNSAS l-a declarat pe Mugur Isărescu colaborator al fostei Securităţi comuniste, respectiv a Legii nr.161/2019 şi a art.12 ind.1 din OUG nr.24/2008 şi a art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008.

Mugur Isărescu, acuzat de colaborare cu Securitatea comunistă

În iunie 2020, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii comuniste a lui Mugur Isărescu.

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul BNR a fost informator între 1979 – 1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist. CNSAS susține că informaţiile furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

CNSAS: Mugur Isărescu a colaborat cu organele de Securitate, sub nume conspirativ

„Din analiza dosarelor, (…) rezultă că domnul (Mugur Isărescu – n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. (…) La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi domnul (Mugur Isărescu – n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv.

Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu – n.r.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, scrie în documentul trimis de CNSAS.

„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (…), domnul (Mugur Isărescu – n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), în perioada 1979 – 1989, fiind recrutat de către (…), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (…). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…).

Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, scrie în cererea CNSAS trimisă la CAB.