Peste 15.000 de oameni au participat din nou la Dresda la o manifestaţie împotriva musulmanilor. Aceste proteste constituie deja o problemă politică serioasă la care privesc cu îngrijorare toţi decidenţii politici, se arată într-un comentariu al publicaţiei spaniole El Pais.
Familii cu copii adolescenti. Cupluri exuberante. Grupuri de prieteni de la acelaşi loc de muncă. Acesta a fost în general profilul comun al celor 15.000 de persoane care au demonstrat ieri, pentru a noua săptămână consecutiv, pe străzile oraşului Dresda din Germania de Est.
Oamenii protestează față de „generozitatea pentru refugiați”, faţă de „imigranți care profita de bunăstarea statului și în cele din urmă, faţă de „amenințarea evidentă la civilizația creștină europeană”.
Unii tineri voinici, aşa-zisele capete rase ar putea aminti de prototipul ultraşilor într-o demonstrație, dar aceşti skinheads constituie o minoritate copleșitoare. Toţi fac parte din Pegida, acronimul pentru Patrioţii Europei împotriva Islamizării Vestului, o mișcare care a apărut de nicăieri și care deranjeaza o mulțime de oameni de Germania, scrie El Pais.
Ceea ce a început ca un protest cu câteva sute de oameni a dus la o problemă politică a de o magnitudine fără precedent. Cancelarul Angela Merkel a recunoscut faptul că a observă aceaste mișcări cu cea mai mare îngrijorare.
"În Germania există libertate de exprimare şi nu este loc pentru campanii de defăimare și calomnie împotriva persoanelor provenite din alte ţări", a declarat, ieri, cancelarul german.
Președintele Joachim Gauck, a observat "extremiști" printre participanți, iar ministrul german al Justiției, Heiko Maas, a calificat extremismul o "rușine pentru Germania".
"Noi suntem poporul. Noi suntem poporul ", au întrerupt protestatarii discursul organizatorilor. Practic se repetă sloganul care a devenit celebru acum 25 de ani, când germanii est au ieșit în stradă pentru a pune capăt dictaturii din RDG. Demonstrațiile au loc în zilele de luni, aşa cum au fost cele începute în Leipzig în septembrie 1989 și care au dus la căderea Zidului Berlinului și la reunificarea țării.
Situația este acum însă foarte diferită, dar pentru multi este la fel de importantă ca niciodată. În Saxonia, landul în care se află oraşul Dresda, străinii au o pondere de doar 2,2% din populație. Iar musulmanii doar 0,1%.
Dar aceste cifre nu descurajează Pegida şi ideilor adepţilor grupării. "Vrem să nu se ajungă la situaţia întâlnită în alte orașe din Germania, unde s-a instituit o poliție Sharia", spune Annette, referindu-se la un incident recent din Wuppertal.
"Aici avem pensionari care primesc 670 de euro lunar, iar după plata chiriei ei nu mai au practic nimic. Copiii participa grădinițe făcute în containere. Ne pare rău, dar avem nevoie de bani pentru noi. Germania nu poate salva pe toată lumea ", spune un alt participant. "Doar că eu sunt cetățean din Dresda" strigă unii. "Ziarele, mincinoase", este unul dintre sloganurile îmbrăţişate de participanţi. "Lucrezi pentru un ziar spaniol? Alea sigur nu mint atât de mult ca cele germane", admite un participant la manifestaţie.
Pegida – iniţialele germane ale organizaşţii Patrioţii Europei împotriva Islamizării Occidentului s-a răspândit şi în alte părți ale țării, schimbându-se în funcţie de inițialele fiecare oraș: Dügida in Düsseldorf, Kassel în Kassida. Însă toate aceste manifestaţii se bucură de mult mai puţin succes decât cele de la Dresda. Clasa politică germană este uimit de un fenomen pe care nu-l prevedea nimeni și nimeni nu știe unde se va opri.
Mișcarea a apărut ca alternativă eurofobă în Germania, iar unii lideri sspun că împărtășesc principiile protestatarilor. Deși toate partidele tradiționale resping noua mișcare, există diferențe în modul în care încearcă să o apropie.