Pandemia a accelerat multe tendințe economice și sociale care erau deja în mișcare. Numărul miliardarilor a crescut într-un ritm record, amplificând amenințarea unor reacții anti-bogăție, scrie FT.

Pe măsură ce COVID-19 s-a răspândit, băncile centrale au injectat 9 miliarde de dolari în economiile din întreaga lume, pentru a menține economia mondială pe linia de plutire. O mare parte din acest stimul a intrat pe piețele financiare și de acolo în averea netă a celor ultra-bogați.

Bogăția totală a miliardarilor din întreaga lume a crescut cu 5 miliarde de dolari, la 13 miliarde, de dolari în 12 luni. Este cea mai semnificativă creștere înregistrată vreodată pe lista anuală a miliardarilor întocmită de revista Forbes.

Populația miliardarilor a explodat și anul trecut. În clasamentul Forbes din 2021, care se întinde până la 6 aprilie, numărul miliardarilor a crescut cu aproape 700, ajungând la un total de peste 2.700.

Cea mai mare creștere a avut loc în China, care a adăugat 238 de miliardari – unul la fiecare 36 de ore – pentru un total de 626. Urmează SUA, care au acum cu 110 miliardari mai mult, pentru un total de 724.

Primii 10 câștigători din SUA și China și-au văzut deja fiecare crescând averile, în doar un an, cu sume care nu cu mult timp în urmă ar fi părut imposibile: de la 25 miliarde dolari la peste 150 miliarde dolari pentru fondatorul Tesla, Elon Musk.

Miliardarii, profituri uriaşe în pandemie

Aceste cifre alimentează furia unor progresiști ​din SUA, precum Elizabeth Warren și Bernie Sanders, care au cerut ca miliardarii să fie și mai mult impozitați. Deși India este relativ săracă, bogăția miliardarilor a crescut la echivalentul a peste 17% din PIB.

Câștigurile de pe piața bursieră din 2020 au revenit în mare parte companiilor de tehnologie și fondatorilor lor, super-bogați. Ponderea bogăției deținute de descendenții familiilor și de „miliardarii răi” a scăzut și mai mult. Miliardarii „buni” rămân însă în frunte.

Iar amploarea bogăției miliardarilor americani a crescut în decurs de un an la aproape 20% din PIB. Clasa miliardară americană este acum a doua cea mai „umflată” dintr-un top 10 al celor mai dezvoltate economii.

Cea mai umflată este, spre surprinderea unor, în Suedia, pe care mulți progresiști ​​o caracterizează greșit drept o utopie social-democratică. În ultimii 5 ani, populația suedeză a miliardarilor a crescut de la 26 la 41, dintre care 10 au apărut chiar anul trecut, când bogăția lor a crescut ca o pondere din PIB, de la 20% la aproape 30%.

Şi miliardarii Franţei au dat lovitura

O tendință similară se remarcă în Franța, în mod tradițional înclinată spre stânga, unde bogăția miliardarilor a crescut, de la 11% din PIB când pandemia a izbucnit, la 17% anul trecut. În schimb, în Regatul Unit, bogăția miliardarilor a rămas relativ netă ca pondere din PIB, crescând ușor anul trecut, până la 7%.

În cazul Chinei, super-bogații și-au adăugat aproape 1 miliard de dolari la averile lor colective, care aproape s-au dublat ca pondere din PIB, la 15%.

Schimbările de pe lista miliardarilor din China reflectă declinul recent al vechii economii și apariția unei noi economii, condusă de companii din sectoare precum comerțul electronic și produsele farmaceutice, care generează cea mai mare parte a averilor. Cum arată bogăția miliardarilor în raport cu PIB-ul țărilor lor

Scala bogăției americanilor merită luată în considerare. Cele 177 miliarde de dolari ale lui Jeff Bezos pot părea uimitoare. Dar, la 0,8% din PIB, acesta este departe de bogăția familiei Rockefeller, care, la apogeu, se ridica la 1,6% din PIB.

Există însă mulți alți Rockefelleri adevărați în alte țări, dintre care cinci în Suedia, câte doi în Mexic, Franța, India și Indonezia și câte unul în Spania, Canada, Italia și Rusia.

Aici îi regăsim pe pe regele modei, Amancio Ortega, din Spania, titanul telecom, Carlos Slim, din Mexic și pe Bernard Arnault din Franța. Fiecare are o avere echivalentă cu peste 5% din PIB-ul țării sale de origine.

Rusia a fost considerată drept capitala mondială a miliardarilor „răi”. A pierdut acest renume, recent, în fața Mexicului, dar cu doar 13 membri, elita miliardară mexicană este mică. Rusia a adoptat elemente ale capitalismului abia după căderea comunismului, prea recent pentru ca familiile să construiască generații de oameni cu averi.