Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat că în prezent nu există vreun semnal că ar fi posibil ca un nor radioactiv provenit din Japonia să traverseze România.
‘În ceea ce priveşte România, în momentul de faţă nu se impun măsuri suplimentare. Primim în fiecare zi câte o informare de la autoritatea globală care răspunde de controlul activităţilor nucleare. Evident, dacă vor fi unele semnale mai îngrijorătoare, atunci vom vedea ce e de făcut. Deocamdată, şi vreau să fie foarte clar, nu e niciun semnal că ar fi posibil ca un nor radioactiv să traverseze România’, a afirmat Borbely.
Oficialul MMP a precizat că problema centralelor nucleare a fost dezbătută la Bruxelles, iar în perioada următoare se va face o analiză privind siguranţa acestora.
‘Referitor la cele întâmplate în Japonia, am fost luni (14 martie 2011 – n.r.) la Bruxelles şi am avut o discuţie, dar nu pe fond, pentru că nu era cazul, la Consiliul pentru Mediu. Am cerut Comisiei şi tuturor celor implicaţi să aibă cât mai repede o poziţie. Va trebui să se facă o analiză în ceea ce priveşte siguranţa acestor centrale nucleare. Problema care s-a pus şi în Japonia s-a referit la răcirea reactoarelor. Probabil că în acest caz vor fi dispoziţii mai stricte decât până acum, în sensul în care, dacă se întâmplă o asemenea catastrofă, să existe nişte instalaţii de rezervă’, a spus ministrul Mediului.
Potrivit informaţiilor furnizate, marţi, de Societatea Naţională Nuclearelectrica, operatorul Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, centrala nucleară din România a fost proiectată să reziste la cutremure de o magnitudine de peste 8 pe scara Richter, deşi studiile de specialitate atestă faptul că în ţara noastră nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitudine atât de mare ca a celui produs în Japonia.
Sursa citată relevă faptul că, în cazul în care are loc un seism, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, respectiv asigură oprirea reactorului, răcirea zonei active şi monitorizarea parametrilor de securitate nucleară.
Pentru oprirea în siguranţă a reactorului şi îndepărtarea căldurii reziduale în situaţii de urgenţă în urma unor evenimente seismice extreme Centrala Nucleară de la Cernavodă, care utilizează tehnologie CANDU 6, are prevăzute două grupe de sisteme speciale care sunt proiectate pe principii de acţionare diferite amplasate în locaţii distincte având surse de acţionare independente.
Grupa de sisteme nr. 1 opreşte reactorul prin căderea liberă a unor bare metalice, iar răcirea se efectuează utilizând circuitul secundar prin alimentarea generatoarelor de abur cu apa din circuitul secundar. În cazul unor pierderi masive de agent primar există un sistem special SRAZA (Sistemul de Răcire la Avarie a Zonei Active) care injectează în trepte apa în zona activă a reactorului, o colectează la subsolul clădirii reactorului şi o răceşte printr-un sistem independent de răcire.
De asemenea, grupa de sisteme nr. 2 opreşte reactorul prin injecţia de nitrat de gadoliniu sub acţiunea aerului comprimat, răcirea efectuându-se tot ca şi la prima grupă, iar în cazul unor pierderi masive de agent primar să existe un sistem special SRAZA (Sistemul de Răcire la Avarie a Zonei Active) care injectează în trepte apa în zonă activă a reactorului, o colectează la subsolul clădirii reactorului şi o răceşte printr-un sistem independent de răcire.
Comanda acestor sisteme se face din Camera de Comandă Principală, iar dacă aceasta este avariată de efectele unui seism există o a două Cameră de Comandă calificată seismic, menţionează operatorul Centralei nuclear-electrice de la Cernavodă.
Alimentarea cu energie electrică a pompelor necesare pentru răcire în ambele cazuri se face dintr-un grup electrogen de un megawat cu sursă cu rezervă 100% calificat la grad maxim seismic.
Tehnologia CANDU are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât a celorlalte tipuri de reactoare răcite cu apa uşoară şi are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (200 tone apă grea), iar în chesonul reactorului, care înconjoară vasul reactorului, se află aproximativ 500 tone apă, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale, în caz că aceasta se pierde.
Conform statisticilor publicate de Mcgraw Hill Companies Platts Nucleonics din februarie 2010, Unitatea 1 a CNE de la Cernavodă a ocupat în anul 2009 prima poziţie în topul centralelor CANDU din lume, cu un factor mediu de capacitate de 100,1%.
De asemenea, acest factor de capacitate realizat în anul 2009 a plasat Unitatea 1 a CNE pe locul 12 din numărul total de 436 reactoare nucleare aflate în exploatare.
SURSA: Agerpres