Căzând de-a lungul secolelor sub jugul unor puteri expansioniste – și recăpătându-și independența de-abia cu 30 de ani în urmă – statele din Europa Centrală știu din amara lor experiență ce se întâmplă atunci când țările mari sunt libere să-și agreseze sau să-și atace vecinii, transmite premierul Boris Johnson pentru The Wall Street Journal.
Căutând să împiedicăm o nouă invazie rusească în Ucraina, trebuie să ținem cont de acești loiali aliați ai NATO. Tocmai de aceea, marți, la Londra, m-am întâlnit cu premierul lituanian Ingrida Simonyte, iar joi, voi vizita sediul NATO de la Bruxelles și Polonia.
Miza confruntărilor dintre Rusia și Ucraina
Primul scop al unității dintre Regatul Unit, Statele Unite și aliații noștri este acela de a nu ne mai întoarce la vremurile când câteva mari puteri hotărau soarta țărilor mai mici ‚peste capul lor’. Dacă ar fi să parafrazez niște vorbe celebre, aș spune că toate țările au fost create să fie egale, legislația internațională le asigură niște drepturi inalienabile, iar primul dintre acestea e dreptul de a nu-și avea teritoriul ocupat și de a nu-și avea politica externă dictată ‚cu arma la tâmplă’ de către un vecin puternic.
Aceasta este miza confruntărilor de astăzi de la frontiera dintre Rusia și Ucraina. Nu este vorba doar de a evita tragedia sângeroasă a unei noi invazii a Rusiei în Ucraina – din păcate, asta ar fi perspectiva – ci de a păstra principiile esențiale care le permit țărilor să se bucure de pace și libertate. De aceea, Regatul Unit, Statele Unite și prietenii noștri europeni luptă laolaltă pentru o dezamorsare a crizei prin descurajarea ei și prin dialog.
Angajamentul Regatului Unit față de securitatea europeană este necondiționat și nestrămutat. Dispunem de cel mai mare buget militar din Europa și suntem cea de-a doua țară ca mărime în NATO. Suntem singura țară membră a NATO care oferă alianței întreaga sa capacitate nucleară și un portavion (HMS Prince of Wales – R09, n. red.).
Am contribuit mai mult decât oricare altă țară aliată la prezența întărită a NATO din țările baltice și din Polonia. Armata britanică se află la conducerea forțelor combatante ale NATO din Estonia și ne pregătim să ne dublăm contingentul. Am mobilizat peste 600 de militari în Polonia, cu o capacitate de ripostă în fața oricărei crize. Regatul Unit s-a aflat în prima linie atunci când s-a pus problema întăririi capacității Ucrainei de autoapărare. Am instruit 22000 de soldați ucraineni și am oferit 2000 de rachete antitanc.
Diplomația ar putea încă să îndepărteze criza
Săptămâna trecută, atunci când m-am întâlnit, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-am spus că o nouă invazie rusească în Ucraina va face ca Regatul Unit, SUA și Europa să impună niște sancțiuni economice mai dure ca niciodată. Sancțiunile britanice sunt gata să fie aplicate din momentul când prima cizmă rusească va înainta pe teritoriul ucrainean.
Totuși, doar hotărârea noastră nu este suficientă. Nu am încetat niciodată să cred că răbdarea și o diplomație bazată pe niște principii ar mai putea încă să îndepărteze criza. De aceea, am intensificat contactele noastre diplomatice cu Kremlinul. Săptămâna trecută, am discutat din nou cu președintele rus, Vladimir Putin, și, în această săptămână, ministrul meu de externe și cel al apărării vor pleca la Moscova.
Faptul că președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu Putin a fost un demers întemeiat. Sprijin apropiata vizită la Moscova a cancelarului german Olaf Scholz și declarația acestuia, potrivit căreia proiectul gazoductului Nord Stream 2 va fi revizuit dacă Rusia va ataca din nou Ucraina.
Există motive întemeiate pentru discuții cu Rusia despre probleme de interes vital, precum controlul armamentului, manevrele militare, amplasarea rachetelor și tot ce ține de câmpul larg al unei ‚stabilități strategice’. Avem niște evidente interese comune în privința revizuirii principiilor de bază ale coexistenței Rusiei cu NATO și cu vecinii europeni. Temerile Rusiei pe teme de securitate sunt îndreptățite. Cred că ele pot fi îndepărtate prin același proces de dialog deschis și onest.
Putem găsi o cale în vederea ieșirii din această criză
Spun asta cu convingere și din simplul motiv că NATO nu intenționează să încercuiască strategic sau să amenințe Rusia. Dimpotrivă, manifestăm același respect față de națiunea rusă și păstrăm o amintire vie luptei umăr la umăr împotriva fascismului.
Nu ne vom ‚târgui’ fără să ținem cont de aliații noștri din centrul Europei. Nu vom trata statele aflate în inima continentului nostru ca pe niște pioni pe o tablă de șah, care pot fi ocoliți sau sacrificați. Orice stat independent, inclusiv Ucraina, are dreptul suveran de a-și decide propria politică externă și de a-și încheia propriile alianțe.
Acest principiu este consfințit în nenumărate acorduri, în multe dintre ele Rusia având un rol activ, cum ar fi Carta Națiunilor Unite, în al cărei preambul se proclamă „drepturi egale” pentru „țările mari și mici”. Președintele Biden a avut dreptate atunci când a spus că nicio decizie legată de Ucraina nu se va lua în absența Ucrainei.
Dacă vom combina poziția hotărâtă cu o diplomație atentă, cred că putem găsi o cale în vederea ieșirii din această criză. În joc sunt niște reguli care asigură protecția fiecărei țări, indiferent dacă țara e mare sau mică.