Mai mult de un an de zile a trecut de cand cooperativa de credit Banca Populara Romana (BPR) a intrat in criza de lichiditati. De atata vreme, depunatorii la BPR formeaza cozi la sediile cooperativei, pentru a incerca sa-i convinga pe administratorii acesteia sa le elibereze sumele depuse. Daca ar exista bani in conturile BPR, oamenii ar putea sa-i retraga. Dar nu exista. Si nici unei institutii a statului nu pare sa-i pese de aceasta situatie.
Prezenta depunatorilor la sediile BPR este pierdere de vreme. Din primavara anului trecut, presedintele cooperativei, Emil Botea, a inventat tot soiul de scheme care au fost prezentate drept solutii pentru rezolvarea crizei. Ele n-au avut insa alt rezultat decat acela de a-i amagi pe oameni. O cifra exacta a depunatorilor care au ramas „agatati” de BPR nu a fost data publicitatii. La inceputul lunii iunie a acestui an, Botea declara ca aproape 20.000 de persoane mai au bani depusi in conturile BPR. Ce sanse au acesti oameni sa-si redobandeasca economiile? „Numai pe o cale rapida ar putea sa-si recupereze banii la o valoare cat mai apropiata de aceea de la momentul depunerii. Solutia este sa se adreseze instantei. Cu cat trece timpul, banii se devalorizeaza. Numai cand ma gandesc ce salarii se platesc acolo…”, spune Emilian Antonescu, director in Banca Nationala a Romaniei (BNR). BNR nu-si asuma responsabilitatea asupra situatiei confuze de la BPR: „Noi am respins cererea de autorizare a cooperativei de credit. Conform legii, BNR nu supravegheaza decat institutiile pe care le-a autorizat sa functioneze. Cine a infiintat BPR, sa o si desfiinteze”, afirma directorul BNR.
Solutia actionarii in judecata a cooperativei a dat roade la inceputul acestei veri, cand un depunator a inaintat Tribunalului cererea de lichidare a BPR. Botea a oprit procesul, ajungand la o intelegere cu creditorul: el si-a retras plangerea si BPR i-a dat banii. Urmand acest exemplu, si alti creditori (depunatori) pot spera sa-si recapete sumele depuse.
Sunt situatii in care un depunator are si un contract de creditare. El poate incerca sa obtina o compensare. Reusita depinde, insa, de situatia materiala a solicitantului. Un somer, de exemplu, poate spera sa ajunga la o intelegere cu angajatii cooperativei, iar avantajele sunt multiple. Daca BPR intra in faliment, lichidatorul se va orienta impotriva debitorului pentru a recupera creditul (principalul plus dobanda). La impartirea tortului, (daca se poate spune asa activelor BPR), debitorul, care este in acelasi timp si creditor, nu va recupera integral banii depusi la BPR. Fireste, se poate ajunge la o intelegere similara si cu lichidatorul, dar pana atunci se poate ca ratele catre BPR sa fi fost deja platite sau, daca sunt ramase restante, sa fie impovarate cu dobanzi penalizatoare.
Dosarul Botea a fost mai mult pe drumuri
Sunt si depunatori care-si tin sperantele agatate de o ancheta a Politiei. Aproape 700 de persoane din toata tara au depus plangeri (comune sau individuale) la organele de politie, pentru prejudicii de circa 15 miliarde de lei. Valoarea este mica, in comparatie cu nivelul sumelor reclamate (pana la sfarsitul acestui an, BPR avea de facut plati in valoare de aproape 400 miliarde de lei). Mare este confuzia care se propaga printre depunatori. Atatea drumuri au facut dosarele impotriva presedintelui BPR Emil Botea, ca greu mai poate fi identificat locul in care se desfasoara (sau ar trebui sa se desfasoare) ancheta acum. In luna mai a anului trecut au inceput cercetarile impotriva lui Botea, de catre Inspectoratul General al Politiei (IGP) si Directia Economica. La inceputul lunii martie a acestui an, IGP a inceput ancheta penala impotriva presedintelui BPR, pentru inselaciune si frauda. O luna mai tarziu, dosarul a fost inaintat Politiei sectorului 1, pentru ca dupa inca o luna sa fie transmis Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1, „cu propunerea de trecere a cauzei la alt organ”, dupa cum relateaza surse din Politie. Motivul? „Acest caz implica depunatori din toata tara si din toate sectoarele Capitalei. Competentele noastre erau depasite”, precizeaza sursele citate. De la Parchetul sectorului 1, dosarul a trecut la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, iar de aici s-a oprit la Politia Capitalei, Serviciul Cercetari Penale, unde a primit numarul 109905/ 10.08.2001 si unde se afla in prezent. Fiind mai mult pe drumuri decat in lucru, pasat de la o institutie la alta, de la un serviciu la altul, este lesne de inteles ca dosarul intocmit impotriva presedintelui BPR este departe de solutionare.
Un organism, abilitat sa desfasoare o ancheta la BPR, poate sa faca acest lucru fara nici o ingradire. Totul este ca si oamenii care il formeaza sa vrea sa afle cu adevarat unde s-au dus banii de la BPR. Cooperativa de credit nu este o banca, asa ca oamenii legii pot lua la puricat toate operatiunile BPR, fara teama ca se vor lovi de invocarea secretului bancar.
Depunatorii pot spera ca ancheta Politiei va ajunge la final. Daca acest lucru se va intampla si daca presedintele Botea va fi gasit vinovat de delapidarea cooperativei, atunci reclamantii au sanse sa-si recupereze banii depusi la BPR sau macar o parte din acestia. Ei se pot constitui parte civila in proces, cu suma pe care o au de primit si-si pot recapata banii din valorificarea averii vinovatilor (ancheta ar putea sa-i aduca alaturi de Botea si alti membri ai conducerii BPR).
Dupa cum s-au derulat evenimentele pana acum, aceasta varianta cere timp. Iar timpul curge in defavoarea deponentilor. Singura „cale rapida”, dupa cum spunea directorul BNR Antonescu, ramane, astfel, calea justitiei, prin cererea de lichidare.    

Participatii ale cooperativei de credit – Banca Populara Romana

· Casa de schimb valutar „Z” SRL
– BPR – actionar 100%
– Cifra de afaceri in anul 2000 – 375 milioane lei
– Profit net in anul 2000 – 0 lei
– Pierderi in anul 2000 – 692,5 milioane lei
– Numar mediu salariati – sapte
· Interbrok SA
– BPR – 20% din actiuni
– Cifra de afaceri in anul 2000 – 1,1 miliarde lei
– Profit net in anul 2000 – 957,2 milioane lei
– Pierderi – 0 lei
– Numar mediu salariati – cinci
· Alte participatii ale BPR sunt la societatile: Roman International Caribbean SRL – 20% din actiuni; Silver Romania SA – 13,2%; Tour Construct SRL – 10%.

Nota: Mentionam ca acestea sunt ultimele inregistrari existente la Registrul Comertului.

Ordonanta privind organizatiile cooperatiste, modificata de deputati

Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, cu modificarile operate prin OUG nr. 272/2000 a ajuns in Parlament si este vizata sa fie din nou schimbata. Deputatii au respins OUG nr. 272 si au admis, in schimb, modificarea a trei articole din OUG nr. 97, astfel: art. V – permite extinderea razei de operare a unei cooperative de credit la cel mult aria unui judet; art. IX – permite constituirea unei case centrale cu un numar de cel putin 25 cooperative de credit si un capital social stabilit prin reglementarile BNR; art. XIII – vizeaza administrarea casei centrale de catre un consiliu de administratie format din 5-7 membri alesi din randul persoanelor desemnate de cooperativele de credit din retea.
Dupa Camera Deputatilor, urmeaza votul Senatului. Daca senatorii vor vedea diferit de deputati legea cooperativelor de credit, Ordonanta care le reglementeaza activitatea va intra la mediere.