De „supergarantatele” Bancii Populare Romane (BPR) s-a ales praful. Este vorba despre certificatele de economii „Milenium”, emise de BPR la inceputul anului trecut, un produs financiar despre care cooperativa de credit spunea ca este mai mult decat garantat. La fel, de investitiile anuntate cu aplomb de presedintele cooperativei de credit, Emil Botea. Nu cu mult mai mult de un an de zile si cu putin timp inainte ca BPR sa intre in incetare de plati, presedintele cooperativei facea declaratii prin care anunta intentia de a participa la o majorare de capital a Bancii Internationale a Religiilor (BIR). La acea vreme, BIR incerca disperata sa atraga lichiditati, pentru a depasi situatia de criza prin care trecea si pentru a evita, astfel, falimentul. Botea dorea sa inoculeze, in randul depunatorilor, ideea ca institutia pe care o conduce are un mare potential financiar. Si-a exprimat, public, interesul pentru Libra Bank (preluata ulterior de un grup de investitori turci), iar apoi a anuntat ca va repune pe picioare Banca Columna, aflata in proces de reorganizare din anul 1997. N-a scapat sansa de a poza in salvatorul Bancii Albina si a fost foarte aproape de evenimentele legate de Bankcoop, demarand o negociere cu lichidatorul bancii, pe baza unui plan ce viza preluarea sediilor acesteia.
Nici una dintre aceste intentii nu a fost materializata in practica. Botea isi dorea o banca comerciala, pentru a derula, prin aceasta, resursele atrase de la populatie. El spunea ca dispune si de resurse financiare atrase din exterior si vehicula un nume ce ulterior s-a dovedit ca facea parte din anturajul sau: Michael Back. Miza era de a plasa banii in certificate de trezorerie, speculand astfel nevoia de bani a Finantelor, la inceputul anului trecut. Botea a realizat totusi o investitie, in Banca Unirea, unde Banca Populara Romana a devenit actionar majoritar, prin preluarea actiunilor unui grup de investitori apropiati PDSR.
Anul trecut, pe fondul crizei de la Fondul National de Investitii si in timpul evenimentelor ce au avut in centru Banca Comerciala Romana (BCR), BPR a intrat in incetare de plati. Asaltul ghiseelor de la BCR a fost pus, atunci, pe seama unui zvon fals care ar fi fost lansat chiar dintr-o unitate a BPR din teritoriu. Ideea era ca BPR incearca sa distraga atentia de la problemele financiare cu care se confrunta. In acelasi timp, din BPR se lansau informatii care puneau valurile de retrageri de bani din institutie pe seama unor intentii de falimentare a cooperativei de credit. Din aceste confruntari, Banca Comerciala Romana a iesit castigatoare. Ea a dovedit ca dispune de resurse, pentru a face fata lichidarilor de depozite. Banca Populara Romana, in schimb, a inghetat platile catre deponenti, nu inainte insa de a trage dupa ea si Banca Unirea, al carei actionar majoritar era. In incercarea de a stavili furia deponentilor, BPR a retras, de la Unirea, banii pe care ii imobilizase in vederea unei majorari a capitalului social. Efectul a fost dezastruos pentru ambele institutii. BPR nu si-a revenit, iar zeci de mii de oameni care au visat la castiguri fabuloase promise in reclame ametitoare si-au vazut economiile pierdute. Banca Unirea a fost dublu sanctionata de Banca Nationala a Romaniei, interzicandu-i-se, pe de o parte, atragerea de noi depozite de la clienti, iar pe de alta parte, a fost inclusa in regim special de decontare a operatiunilor interbancare.
Pentru BPR, inca se mai cauta solutii
Cu toate acestea, Emil Botea n-a capitulat. Aproape un an de zile a transmis pe toate canalele informatii care ofereau solutii pentru depasirea crizei de la BPR. Conversia datoriei catre clienti in actiuni la o viitoare banca comerciala ce s-ar fi infiintat pe scheletul BPR a fost una dintre ele. Iluzia s-a spulberat o data cu semnalele transmise de BNR, potrivit carora nici o cooperativa de credit nu se va transforma in banca comerciala, daca indicatorii sai nu se situeaza la nivelul cerut de normele bancare. BPR si-a incercat o a doua sansa, aceea de a se transforma in casa centrala a cooperativelor de credit, imprumutand, pentru aceasta, numele fostelor certificate de depozit, „Millenium”. Refuzul BNR de a acorda autorizatia provizorie de functionare a facut ca si aceasta initiativa sa fie ratata. In plus, unul dintre creditori a obtinut, in instanta, inceperea procedurilor de lichidare sau reorganizare a cooperativei de credit.
Singura solutie pentru Botea era sa gaseasca un investitor care sa se declare interesat sa rezolve deopotriva problemele fostei BPR si pe cele ale Bancii Unirea. O stire „bomba” este difuzata la mijlocul saptamanii trecute, dupa adunarea generala a actionarilor de la Banca Unirea. Investitorul miraculos a aparut. De fapt, este vorba despre un grup de investitori, adunati de prin Rusia, Republica Moldova, Singapore, Malaiezia, Elvetia, dupa cum a anuntat chiar Botea, presedintele fostei BPR si fost presedinte al Bancii Unirea. Aceasta solutie a fost agreata pentru a evita Banca Nationala a Romaniei care, conform legii, ar fi trebuit sa avizeze noul actionar al Bancii Unirea, daca acesta detinea un pachet cel putin semnificativ din actiunile bancii comerciale (peste 5%). Botea afirma ca investitorii au varsat deja capitalul, peste 1,6 milioane de dolari, dar in-
tr-un cont deschis la o banca din Singapore. „Cand vor veni cei de la Banca Nationala in control, le vom arata extrasele de cont”, afirma Botea. El a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca aceiasi investitori sunt interesati si de preluarea Bancii Populare Romane. Cum? Inca nu se stie. Emil Botea n-a putut sa ofere un raspuns transant. „Suntem in negocieri. Vom vedea daca depozitele clientilor vor fi transferate la Banca Unirea sau la o alta banca comerciala. Poate la o alta institutie”, declara Botea, fara sa ofere alte amanunte in afara celor care anunta ca eliberarile de sume catre deponenti se vor face conform scadentelor deja stabilite. In plus, el vorbeste despre un proces anevoios, care cere timp, pentru ca „va trebui sa purtam o corespondenta cu debitorii si cu creditorii cooperativei de credit”. BPR a incheiat 53.000 de contracte de imprumut si mai are, potrivit afirmatiei lui Botea, aproape 20.000 de deponenti. Pana la sfarsitul acestui an, BPR ar trebui sa plateasca aproape 400 miliarde de lei catre clienti. Botea nu exclude nici posibilitatea unei fuziuni a cooperativei de credit – BPR cu Banca Unirea, desi legea bancara prevede astfel de situatii doar daca este vorba despre doua societati bancare. In plus, BPR a intrat in procedurile de lichidare sau reorganizare. Botea afirma ca acestui proces i se va pune punct la recurs, pentru ca a ramas fara obiect. „Am incheiat o intelegere cu creditorul. Ii vom da banii, si el isi va retrage plangerea”, afirma Botea. In ceea ce priveste decizia BNR de a nu elibera autorizatia provizorie de functionare a cooperativei, presedintele institutiei spune ca a contestat-o, pentru a castiga timp si a finaliza, astfel, negocierile cu investitorii.
Botea vrea sa scape cu fata curata
Care sunt sansele BPR pentru a scapa de lichidare? In primul rand, sa faca rost de bani, pentru a convinge autoritatile statului ca un proces de reorganizare este viabil. Apoi, va trebui sa ceara reautorizarea institutiei. Simpla preluare a activelor si a pasivelor cooperativei, in acest moment, este extrem de neclara, pentru ca nu este inca definitiv statutul juridic al cooperativei: este in procedura de reorganizare sau lichidare, la cererea unui creditor; nu a obtinut autorizatia de functionare in calitate de cooperativa de credit, ceea ce, potrivit legii, deschide tot calea lichidarii.
De ce tine Emil Botea cu dintii de salvarea BPR? In primul rand, este cert ca vrea sa traga de timp. Neindoielnic, isi doreste rezolvarea acestei probleme. Pe de o parte, „pentru imagine”, asa cum el insusi declara. BPR este, practic, al doilea esec al lui Botea, dupa fondul mutual Fondul Financiar Bancar care, daca mai exista, este doar pentru ca membrii fondatori nu si-au retras banii din el. Pe de alta parte, intrarea cooperativei in faliment l-ar putea afecta direct pe fostul presedinte Emil Botea. Lichidatorul ar putea sesiza organele penale, daca fac dovada unei administrari frauduloase a cooperativei. O ancheta asupra lui Botea a fost declansata anul trecut, dar rezultatele inca n-au fost date publicitatii. r
De ce ar vrea investitorii sa preia Banca Unirea si sa accepte, in acelasi timp, salvarea BPR? Actiunile Bancii Unirea le puteau obtine foarte simplu din procesul de lichidare a cooperativei de credit, fara complicatii si fara cheltuieli suplimentare. Daca r
n-au asteptat, inseamna ca ei reprezinta un grup de investitori apropiati lui Botea de mai multa vreme. In piata financiara exista informatii potrivit carora Banca Unirea s-ar fi infiintat cu resurse atrase de la investitori rusi. Daca acest lucru este adevarat, atunci inseamna ca aceiasi rusi sunt acum dispusi sa dea din nou o mana de ajutor bancii si institutiei legate de aceasta, BPR. tr
r
„Partea cea mai dificila este aranjamentul dintre noi, investitori si depunatori. Daca depunatorii nu vor accepta transferul banilor la o alta institutie, imi voi da demisia.”r
Emil Botea, presedintele fostei Banci Populare Romaner
Botea ii duce cu vorba pe depunatorii la BPR
7 iunie 2001, 12:00
Ultima modificare în 7 iunie 2001, 15:00
De "supergarantatele" Bancii Populare Romane (BPR) s-a ales praful. Este vorba despre certificatele de economii "Milenium", emise de BPR la inceputul anului trecut, un produs financiar despre care cooperativa de credit spunea ca este mai mult decat garantat. La fel, de investitiile anuntate cu aplomb de presedintele cooperativei de credit, Emil Botea. Nu cu mult mai mult de un an de zile si cu putin timp inainte ca BPR sa intre in incetare de plati, presedintele cooperativei facea declaratii pri
Etichete: arhiva,
banca,
Banca Unirea,
botea,
cooperativa,
credit,
Emil Botea,
investitor,
unirea
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook