Doua momente critice au afectat, in acest an, soldul inregistrat de Banca Populara Romana (BPR) la certificatele de economii. Primul, in 10 ianuarie, cand numai la Agentia din Bd. Titulescu din Capitala platile efectuate au depasit incasarile cu peste 152 milioane lei, si cel de-al doilea, in 17 ianuarie, cand soldul negativ a inregistrat un maximum de aproape 765 milioane lei.Emil Botea, presedintele BPR, a declarat ca aceasta a fost consecinta criticilor aduse de mass-media bancilor populare.
Doua momente critice au afectat, in acest an, soldul inregistrat de Banca Populara Romana (BPR) la certificatele de economii. Primul, in 10 ianuarie, cand numai la Agentia din Bd. Titulescu din Capitala platile efectuate au depasit incasarile cu peste 152 milioane lei, si cel de-al doilea, in 17 ianuarie, cand soldul negativ a inregistrat un maximum de aproape 765 milioane lei.
Emil Botea, presedintele BPR, a declarat ca aceasta a fost consecinta criticilor aduse de mass-media bancilor populare. Presa a reluat o tema inca nerezolvata de autoritati, aceea de a infiinta o institutie de supraveghere a bancilor populare, si a atras atentia asupra nesigurantei depozitelor constituite de populatie la acestea. Mai prudenti, dupa ce anul trecut o serie de banci comerciale au intrat in incetare de plati, oamenii au inceput sa-si retraga economiile de la BPR, institutie care, potrivit presedintelui sau, ocupa peste 90% din piata bancilor populare.
Un slogan publicitar
seduce clientii
Din acest punct, politica de marketing a BPR s-a concentrat pe gasirea unor solutii de atragere a economiilor populatiei. Asa a luat nastere produsul „certificate de economii supergarantate”. O denumire pe care nici o alta institutie financiara nu si-a permis sa o arboreze intr-o reclama publicitara sau sa o foloseasca in titulatura vreunui produs.
Sunt garantate plasamentele in titluri de stat, sunt garantate depunerile persoanelor fizice la CEC, sunt garantate, in limita stabilita de lege, economiile populatiei la bancile comerciale. Cu ce pot fi mai garantate depunerile intr-o banca populara, decat aceste plasamente care au deasupra lor o lege? Experienta din Rusia a aratat, nu demult, ca in perioade de criza puternica nici titlurile de stat nu mai prezinta garantia restituirii banilor catre investitori. In Romania, falimentele bancare au dat fiori reci depunatorilor.
Emil Botea spune ca banii atrasi in aceste certificate de economii sunt plasati de BPR in titluri de stat. Asa scrie si pe formularul care a fost pus in circulatie. Ideea de supergarantare deriva din faptul ca banii sunt plasati la Ministerul Finantelor.
Pentru depunerile in aceste certificate de economii, BPR anunta ca acorda o dobanda anuala de 71%, pe termen de trei luni. Responsabilii Bancii Populare sustin ca acest nivel poate fi acoperit de dobanzile oferite de Ministerul Finantelor la titlurile de stat. Ei mizeaza pe faptul ca, in aceasta perioada, statul nu are alte surse de venit, in afara imprumuturilor de pe piata financiara, pentru a-si stinge datoriile devenite scadente catre creditorii interni si ca, in aceste conditii, MF este dispus sa acorde dobanzi cu mult mai mari decat nivelul pe care BPR se obliga sa-l onoreze catre clientii sai.
Realitatea nu este insa tocmai asa cum o prezinta conducerea BPR. Pe de o parte, pentru ca intre momentul depunerii banilor de catre clientii BPR si plasarea lor in titluri de stat exista un decalaj de cateva zile. „In acest timp, banii sunt plasati in depozite la bancile comerciale (RIB, Unirea, BCIC, PATER)”, explica Emil Botea. Aceasta este prima abatere de la principiul „supergarantarii”, pentru ca bancile comerciale nu garanteaza nici un leu depus de o persoana juridica (in acest caz BPR). La inceputul saptamanii trecute, doar jumatate din suma atrasa de BPR (aproape 100 miliarde lei) ajunsese in titluri de stat. Din aceasta cauza, Banca Populara a prelungit durata subscrierii pentru „supergarantate” in speranta ca va prinde certificate de trezorerie cu dobanzi mari. Saptamana trecuta insa, conducerea BPR a mizat pe un nivel al dobanzilor oferite de Finante, intre 89% si 120%, dar oferta statului s-a situat doar la 76%.