Iaurt cu fructe, dar care nu conţine tocmai fructe, telemea dietetică, dar cu 20% grăsime, după cum au aratat testele de laborator, brânză de vacă la preţ de capră, sau, mai rău, brânză fără grăsimi din lapte, ci doar cu grăsimi vegetale. Şi acestea sunt doar câteva dintre neregulile găsite de inspectorii de la Protecţia Consumatorilor la aproape trei sferturi din cei puţin peste 1.000 de producători şi comercianţi de produse lactate verificaţi în toată ţara.
Circa 472 de kilograme de produse lactate, în valoare de 6.300 lei, au fost retrase de la comercializare de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în urma unor controale pe care le-au efectuat, în luna iunie, la 1.042 operatori economici. Concret, la 750 dintre aceştia au fost găsite nereguli în ceea ce priveşte modul de comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a laptelui de consum, a produselor lactate, a untului şi a brânzeturilor.
Inspectorii ANPC au verificat o cantitate de 163 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care circa 27 tone produse (aprox. 17%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. În urma analizelor de laborator, 26 % din cele 87 de eşantioane de lapte şi produse lactate prelevate nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători.
Astfel, în afară de cele 472 de kilograme de produse scoase de pe piaţă, inspectorii ANPC au oprit temporar de la comercializare şi circa 14,4 tone lapte de consum şi produse lactate în valoare de 206.000 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate.
În total, au fost aplicate 815 de sancţiuni contravenţionale din care 505 amenzi în valoare de 1,3 milioane de lei şi 310 avertismente.
Ce nereguli au găsit inspectorii?
Principalele aspecte constatate se referă la nerespectarea condiţiilor de depozitare şi păstrare indicate de producători, comercializarea de produse lactate cu data durabilităţii minimale depăşită (în 62% dintre judeţe), parametri fizico-chimici neconformi cu cei declaraţi sau comercializarea de produse la care prin forma de înscriere a informaţiilor, puteau induce consumatorii în eroare. Controlul a depistat comercializarea sub denumiri cunoscute şi apreciate de consumatori precum Sana, Chefir, Caşcaval, Brânză telemea etc. de produse inferioare calitativ.
Inspectorii ANPC au mai descoperit şi deficienţe de etichetare, lipsa informaţiilor sau marcarea incorecta şi/sau incompletă a elementelor de identificare şi caracterizare, neoferindu-se consumatorilor informaţiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit.
Nu au lipsit nici situaţiile de inscriptionare neconformă a conţinutului de grăsime. Mai exact, un comerciant din Bucureşti a crezut că-şi poate păcăli clienţii oferindu-le brânză fără pic de grăsimi din lapte, ci doar cu grasimi vegetale, cum au arătat testele de laborator. Acelaşi Raport de Expertizare a confirmat faptul că produsul denumit “telemea de capră” prezenta gust şi miros străin de natura produsului, respectiv gust de grăsime vegetală.
Tot la capitolul pacăleli intră şi brânza de burduf cu telemea din lapte de vacă, şi nu de oaie, cum trebuia, iaurtul cu căpşuni din care lipsesc tocmai căpşunile, telemeaua dietetică produsă în judeţul Buzău, care într-o anumită situaţie avea 20% grăsime, faşă de 8% cea înscrisă pe ambalaj, dar şi brânza de vacă vândută la preţ de capră.
”În cazul în care ambalajul este bombat rezultă că a început procesul de fermentare şi produsul nu mai este propriu consumului uman”, atrage atenţia Marius Dunca, preţedintele ANPC, explicând că “trebuie acordată o atenţie deosebită condiţiilor de depozitare, atât în magazinul de desfacere, cât şi la domiciliu, astfel încât produsele să fie păstrate la temperaturile indicate de producător”.
SFATURILE ANPC PENTRU CONSUMATORI:
• Verificaţi dacă laptele şi produsele lactate sunt păstrate la temperatura indicată de producător; refuzaţi să achiziţionaţi produse care au fost expuse la comercializare la alte temperaturi decât cele indicate de producător.
• Solicitaţi vânzătorului, în cazul în care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, să vă arate eticheta produsului pentru a analiza compoziţia şi, mai ales, încadrarea în data durabilităţii minimale.
• Refuzaţi produsele pentru care aveţi indoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare.
• Când doriţi să cumpăraţi lapte şi produse din lapte, solicitaţi informaţii suplimentare vânzătorilor cu privire la natura produselor pe care doriţi să le cumpăraţi, întrucât există cazuri în care comercianţii expun la vânzare, în acelaşi spaţiu înlocuitori de produse lactate alături de produse lactate; în condiţiile în care modul de prezentare ( formă de calup, dimensiuni, aspect, culoare) şi chiar de etichetare sunt asemănătoare, diferenţierea este îngreunată, motiv pentru care este absolut necesar să solicitaţi informaţii suplimentare din partea personalului cu atribuţii de vânzare din cadrul magazinelor.
• Refuzaţi produsele care prezintă data durabilităţii minimale/data limită de consum modificată sau depăşită.
• La cumpărarea produselor alimentare şi implicit a laptelui şi produselor din lapte, solicitaţi şi păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea/siguranţa unui produs.
• Nu cumpăraţi lapte şi produse din lapte din locuri neautorizate; comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu vă poate elibara bon de casă cu care să justificaţi tranzacţia comercială şi riscaţi să achiziţionaţi un produs neconform sau chiar nesigur care poate să vă afecteze sănătatea.