sortiment de branza produs din lapte de oaie nepasteurizat, sa fie inregistrat ca indicatie geografica. In ipoteza in care solicitarea sa va fi admisa, fermierii slovaci vor pune monopol pe aceasta denumire, iar concurentii lor din alte tari care au un produs cu aceleasi caracteristici nu vor mai putea sa-l vanda in Uniunea Europeana. Initiativa nu este pe placul Romaniei, si, se pare, nici pe cel al Poloniei, Austriei si Bulgariei, care se tem ca producatorii interni si exporturile lor vor avea
sortiment de branza produs din lapte de oaie nepasteurizat, sa fie inregistrat ca indicatie geografica. In ipoteza in care solicitarea sa va fi admisa, fermierii slovaci vor pune monopol pe aceasta denumire, iar concurentii lor din alte tari care au un produs cu aceleasi caracteristici nu vor mai putea sa-l vanda in Uniunea Europeana. Initiativa nu este pe placul Romaniei, si, se pare, nici pe cel al Poloniei, Austriei si Bulgariei, care se tem ca producatorii interni si exporturile lor vor avea de suferit. Temerile Bucurestiului sunt alimentate si de faptul ca termenul autohton „branza” aduce binisor din punct de vedere ortografic si al pronuntiei cu slovacul „bryndza”, asemanare care ar putea fi speculata de slovaci in demersul lor. In plus, in Romania, branza este o denumire cu o larga sfera de acoperire, desemnand toate sortimentele, fara a le diferentia dupa materia prima utilizata, astfel ca impactul ar fi si mai mare. stefan Cocos, seful Departamentului Marci din cadrul OSIM, spune ca in situatia in care se va accepta ca „bryndza” este o indicatie geografica (pentru un anumit teritoriu al unei/unor tari), atunci pe acel teritoriu nici o alta tara nu va mai putea face un produs cu aceleasi caracteristici si nu va avea dreptul sa-i dea aceasta denumire. „Pana in momentul integrarii, Romania ar putea sa foloseasca acest termen, insa nu si la export. Dar, dupa ce vom intra in UE, vom fi obligati sa recunoastem drepturile tarilor membre si nu vom mai putea sa-l utilizam”, a explicat reprezentantul OSIM. De aceea, autoritatile de la Bucuresti intentioneaza sa atace solicitarea Bratislavei imediat ce aceasta va fi transmisa la Bruxelles. Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca in negocierile de aderare Slovacia a obtinut dreptul ca dupa data de 1 mai, data care marcheaza intrarea sa in UE, sa notifice forul european asupra intentiei sale de a obtine pentru produsul „bryndza” statutul de denumire originala protejata. sansele Slovaciei sunt minimeTermenul pentru depunerea unei notificari in acest sens este de sase luni, iar caile de atac pot fi exercitate dupa publicarea cererii in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene. „Ne vom apara cu argumente care tin de denumirea generica, de retete si de istoria acestui produs”, afirma Steriu. Produsa in zonele de nord si de est ale Slovaciei, „bryndza” este considerata o specialitate traditionala, ale carei origini pot fi cautate in urma cu circa 200 de ani. Producatorii spun ca microorganismele active din laptele de oaie nepasteurizat, care sta la baza sa, ajuta digestia si contribuie la ameliorarea cancerului de colon. Anual, din fermele slovace ies in jur de 3.000 de tone de „bryndza”, din care o parte considerabila ajunge la export. Insa concurenta tarilor vecine este tot mai acerba. De aceea, pentru slovacii din aceasta bransa o decizie favorabila ar echivala cu o gura de aer proaspat. Multi dintre ei au investit sume importante pentru a se incadra in standardele comunitare, in conditiile in care negociatorii slovaci au insistat ani de-a randul pe langa Bruxelles asupra faptului ca branza traditionala poate fi vanduta fara probleme peste hotare, desi este din lapte nepasteurizat. Cu toate acestea, spun expertii, sansele Slovaciei de a-si impune punctul de vedere sunt firave. Conform tratatelor internationale, o denumire poate fi inregistrata ca indicatie geografica numai daca provine dintr-o zona limitata la teritoriul unei tari, iar produsul pe care il desemneaza are caracteristici deosebite ca efect al conditiilor climatice locale sau al indemanarii locuitorilor. „Cum branza este un termen utilizat si de romani, si de polonezi, poate si de bulgari, nu poate fi o indicatie geografica, ci o denumire generica”, mai spune oficialul OSIM. Insa revendicarea Slovaciei nu trebuie privita cu detasare. Un caz similar, avand in centru pretentiile Greciei fata de branza feta, a ajuns in instanta, iar procesul s-a judecat ani de zile.
Cu cine ne-am mai certat
· In noiembrie 2002, Ungaria a depus la Bruxelles o solicitare pentru inregistrarea marcii palinka drept bautura nationala care poate fi distribuita la nivel european. Daca Budapesta ar fi reusit in demersul sau, orice alt stat membru UE, inclusiv Romania, dupa aderare, nu ar fi putut produce o bautura alcoolica (din fructe, struguri sau spirtoase si distilate) cu o denumire similara.
· La inceputul acestui an, Bulgaria si-a exprimat intentia de a cere inregistrarea ca bauturi traditionale locale a produselor „rakiya” (rachiu) si mastika (mastic), pentru a impiedica alte tari sa le comercializeze pe piata UE.
· Desi Romania are un potential remarcabil de indicatii geografice pentru lactate si branzeturi, pana acum la OSIM au fost inregistrate doar doua astfel de denumiri: panet (care desemneaza branzeturile produse intr-o localitate din Mures) si svaiter (pentru cascavalul produs in zona Dornelor).