inceputul mileniului trei va fi, cu siguranta, favorabil femeilor, fie si numai plecind de la premisa ca acestea itrec numeric barbatii. Aceasta a fost concluzia reuniunii, recent icheiate la Brasov, a filialei Asociatiei Femeilor Manager din Rominia (AFMR), dar sustinuta prin nenumarate alte argumente. Bilantul facut i decembrie anul trecut de conducerea filialei AFMR Brasov demonstreaza clar ca:
· tot mai multe femei sunt implicate i structurile de conducere ale organizatiilor brasovene;
· a crescut considerabil numarul persoanelor de sex feminin care si-au creat propria afacere;
· multe dintre firmele care fac parte din topul IMM-urilor de succes sunt conduse sau apartin femeilor de afaceri din Brasov.
Constiente de faptul ca societatea romineasca trece printr-o perioada decisiva pentru depasirea impasului provocat de managementul defectuos al tranzitiei, femeile manager din Brasov si-au asumat responsabilitatea schimbarilor necesare la nivelul comunitatii locale. Prin programele stabilite pentru acest an ele vor sa arate ca barierele puse i calea sexului slab sunt fals itretinute de mentalitati care nu trebuie sa mai configureze imaginea femeii i societatea moderna:
· lipsa de curaj si icredere i sine;
· izolarea fortata i anumite sectoare de activitate;
· perceptia ca femeile sunt mai potrivite pentru pozitii subordonate, i timp ce barbatii iau deciziile si conduc;
· neimplicarea i viata economica si politica a societatii;
· inabilitatea de a promova contacte sociale si economice;
· lipsa de acces la informatii de afaceri;
· imposibilitatea dobindirii unor cunostinte si abilitati i domeniul afacerilor din cauza discriminarilor generate de solicitarea femeilor exclusiv i zona familiala;
· dificultati i solicitarea creditelor bancare generate de practicile si parerile preconcepute ale functionarilor bancari etc.
Presedinta filialei AFMR din Brasov, dna Luana Popa, considera programele propuse pentru acest an un punct de sprijin important i demersurile de concentrare a preocuparilor femeilor i zona afacerilor. „Scopul Asociatiei vizeaza crearea unui parteneriat de afaceri si de suflet. Brasovul a avut o traditie pe care vrem sa o continuam. Prima asociatie a femeilor din Rominia s-a creat aici, i 1850. Fondatoarele ei au ifiintat si au sprijinit dezvoltarea unei scoli de meserii pentru fetele din Brasov. Pe alte planuri, noi vrem sa continuam implicarea i viata comunitatii.”
Asociatia vrea sa alcatuiasca i acest an o baza de date despre femeile din Brasov implicate i afaceri. Urmatorul pas se doreste a fi monitorizarea realizarilor acestora si mediatizarea activitatilor remarcabile. Pentru a capacita interesul si a stimula initiativa si creativitatea, AFMR a dat deja semnalul de pornire a competitiei. Cistigatoarea va primi la sfirsitul anului premiul „Femina VIP” care, i afara de 500 de dolari, se va bucura de o veritabila campanie de promovare a imaginii prin toate mijlocele de informare. Trofeul va fi acordat anual, i luna decembrie, ne istiinteaza dna Popa, persoanei din judetul Brasov care, prin rezultatele obtinute i acel an, a avut o contributie semnificativa i domeniul sau de activitate, precum si i folosul comunitatii brasovene.”
Organizatorii vor face selectia persoanelor reprezentative avind la baza trei elemente: efectul asupra comunitatii locale; valoarea acestuia i ansamblul domeniul de activitate; aportul la imaginea judetului Brasov i tara si i strainatate.
Presedinta asociatiei spune a primit semnale din partea unor brasovence, renumite deja i lumea afacerilor, de a se iscrie i competitia „Femina VIP”.     

Frumusetea ca profesie
Doina Pulbere este una dintre femeile cu adevarat fericite. De zece ani lucreaza itr-un domeniu care a fascinat-o ica din adolescenta: cosmetica.
Pina sa ajunga sa-si creeze propriul salon de cosmetica, a trebuit sa impartaseasca din toate necazurile unei cariere orientate dupa criterii specifice vechiului sistem de ivatamint. „Nu am fost niciodata atrasa de domeniul tehnic, dar m-am lasat luata de valul acelor vremuri, i care o facultate de constructii era preferata altora, pentru ca beneficiai de o repartitie mai buna.” Doina Pulbere recunoaste ca, timp de zece ani, a lucrat i proiectare, fara sa se regaseasca nici cum i profesia aleasa.
Imediat dupa 1990 a aparut o ocazie pe care s-a grabit sa o valorifice: un curs intensiv, de noua luni, i domeniul cosmeticii, organizat de Camera de Munca pentru testarea pietei. „Initial nici nu m-am gindit ca as putea valorifica pregatirea altfel decit pentru nevoile si placerea mea.” A avut isa norocul de a fi sustinuta si icurajata de familie. A renuntat la inginerie si si-a deschis primul cabinet de cosmetica acasa, prin dezafectarea dormitorului. „Am atras clientela dintre rude, prieteni, colege. in doi ani mi-am permis sa-mi cumpar primul spatiu: o garsoniera pe care am dotat-o corespunzator pretentiilor la care ajunsesem.”
Dar Doina Pulbere nu s-a multumit cu atit. Ea voia cu tot dinadinsul sa creeze un salon asa cum admira de mica prin revistele straine care-i mai picau itimplator i mina. in numai doi ani si-a vazut visul cu ochii si, culmea, spune ca totul a fost uimitor de simplu. De ce? Pentru ca lucreaza din placere si cu multa bucurie. „La cursul de cosmetica s-au iscris 23 de persoane. Doar doua ne-am dat atestatul. Acum simt ca fac lucrul asta de o viata”
Acum ar avea posibilitatea sa mai deschida si alte salonase de ifrumusetare, singurul impediment fiind doar faptul ca nu gaseste forta de munca bine pregatita pentru ceea ce si-a propus sa faca pentru brasovence.     

Inginerii economice
Cariera profesionala pe care a urmat-o a fost chiar si pentru Simona Elena Centiu o surpriza. Sportul de performanta a ajutat-o sa depaseasca usor toate obstacolele si sa se autodisciplineze.
Elena Centiu a practicat i adolescenta sportul de performanta, fiind una dintre jucatoarele de baschet apreciate la Vointa Brasov. „Tatal meu este inginer si a icercat atit de mult sa ma convinga de frumusetea profesiei de inginer, icit a reusit pina la urma. Chiar am avut o studentie grozava. Eram vicepresedinte cu probleme culturale la UASCR. Pe vremea aceea se faceau lucruri extraordinare: am facut Galele TCM, am colaborat cu Galele Amfiteatru…”
Nici munca de inginer nu i-a displacut, chiar daca schimbarea orientarii i cariera a fost destul de dura. A ajutat-o foarte mult spiritul de echipa dobindit pe vremea cind traia numai pentru sport. Disciplina ivatata la o virsta frageda a condus-o icet, dar sigur, spre succese profesionale greu de imaginat altfel. Dupa icheierea stagiaturii la intreprinderea de Mecanica Fina din Sinaia, a reusit sa revina i Brasov la Cetama unde, prin forta atributiilor noului loc de munca, a trebuit sa se apropie de zona economica. „Mi-a placut foarte mult si am simtit ca pot sa fac foarte bine fata obligatiilor specifice departamentului de import-export si colaborare internationala.” in 1988 s-a decis totusi sa se iscrie la a doua facultate, la ASE. A salvat-o tot sportul, unde fusese educata sa nu abandoneze niciodata competitia. „Mi-a fost foarte greu sa urmez cursurile la Bucuresti. intre timp ma casatorisem si a venit pe lume si copilul.” Efortul I-a fost rasplatit pe masura. La scurt timp dupa absolvirea Facultatii de Economia Industriilor, a reusit sa se angajeze la Banca Romina pentru Dezvoltare. Postul de ofiter de credite o obligat-o sa continue perfectionarea i domeniul economic. Mai itii a ivatat, la locul de munca, finante-banci si contabilitate. Apoi a beneficiat de programele speciale de specializare ale Institutului Bancar Romin.
in 1999 a fost „vinata” de Demirbank, unde a ocupat o functie de conducere pe segmentul de marketing. Prin Asociatia Femeilor Manager din Rominia ar vrea sa se implice i schimbarea sistemului de ivatamint si pentru cei mici. „Copilul meu este acum la scoala si ma confrunt cu multe probleme din cauza modului i care sunt conduse scolile. As dori ca Asociatia noastra sa patroneze o scoala pentru a o putea aduce la standarde recunoscute i domeniul educatiei, dar si pentru a putea impiedica exodul tinerilor din Rominia”, afirma Simona Elena Centiu trn
rn
Pe portativul afacerilorrn
Anca Ioana Chiru s-a pregatit timp de 20 de ani sa devina pianista si a ajuns pina la urma una dintre cele mai cunoscute femei de afaceri din Brasov. rn
Destinul a obligat-o sa se mai ideparteze cu un pas de lumea muzicii. Dupa ce reusise sa cistige o serie de concursuri internationale, singurul liceu de muzica din Brasov si-a ichis portile si Anca Ioana Chiru s-a vazut nevoita sa se reorienteze catre altul. A optat pentru sectia de matematica a Liceului Ioan Mesota, pentru ca „eram cea mai buna la matematica dintre elevii de la sectia pian”. A continuat sa se pregateasca i particular, cu speranta ca va da admiterea la Conservator. „Colegii mei erau foarte mindri de mine si asta m-a stimulat sa continuu participarea la concerte date de orchestre importante.” Nu a pus lacat pe pian nici dupa ce a devenit studenta la matematica. „Am mers la competitii studentesti, chiar la Conservatorul din Bucuresti.” Timp de patru ani a crezut cu convingere ca va urma studiul pianului dupa iscrierea la o noua facultate. Placerea de a-i ivata pe cei mici matematica a furat-o isa… un pic mai mult. Remarcata pentru rezultatele deosebite, Anca Ioana Chiru a fost solicitata sa pregateasca elevii pentru olimpiadele de matematica. Apoi a fost cooptata de Ministerul Educatiei Nationale itre cei sapte profesori desemnati sa elaboreze programa nationala de matematica. rn
Ioana Chiru spune ca a vrut itotdeauna sa faca lucruri deosebite. Unul dintre ele este acum scoala de modele creata i Brasov. „Am privit-o ca pe o modalitate de a lucra din nou pe scena, dar si pentru ca pregatirea pe care o oferim adolescentelor la scoala este deficitara i domeniul estetic, al comportamentului social si al itelegerii propriilor valori.” in anul 1992, Ioana Chiru a fost chiar aleasa miss la un concurs national. A apreciat titlul, cu atit mai mult pentru faptul ca a fost la concurenta cu Angela Similea. Toate aceste activitati o solicita isa tot mai mult, ceea ce face sa se ideparteze de visul din tinerete: pianul. rn
rn
Rata de ocupare a femeilor se mentine relativ stabila: rn
– sector mixt: 36,6%rn
– sector public: 43,2%rn
– sector privat: 51,4%rn
Ponderea femeilor i populatia ocupata este totusi, i continuare, mai scazuta decit a barbatilor: 40,1%rn
Repartizarea populatiei ocupate pe grupe de ocupatii reflecta o pondere marita a femeilor i rindul:rn
– functionarilor publici: 73,7% (fata de 72,8% i 1997)rn
– lucratorilor operativi i servicii si comert: 72,9% (fata de 72,3% i 1997)rn
– tehnicieni, maistri si asimilati: 62,9% (fata de 62,2% i 1997)rn
– agricultori si lucratori calificati i agricultura, silvicultura si pescuit: 51,5% (fata de 50,4% i 1997)rn
in schimb, i grupa conducatorilor si functionarilor superiori din administratia publica si din unitatile economico-sociale, numarul femeilor era i 1997 de peste doua ori mai mic decit al barbatilor, iar i 1999 discrepanta a crescut, numarul acestora fiind de peste trei ori mai mic.rn
A crescut semnificativ ponderea feminina i rindul parlamentarilor: 9,2%, fata de 5,3% la alegerile din 1996.rn
Repartizarea populatiei ocupate pe activitati economico-sociale evidentiaza mentinerea constanta a ponderii femeilor i anumite domenii:rn
– sanatate si asistenta sociala: 80,3% (fata de 77,7% la iceputul anului 1999)rn
– ivatamint: 69,9%(fata de 68,1% la iceputul anului 1999)rn
– activitati financiar-bancare si de asigurari: 77,6% (fata de 68,1% la iceputul anului 1999)rn
– hoteluri si restaurante: 64,4% (fata de 66% la iceputul anului 1999)rn
– comert: 55,8% (fata de 54,8% la iceputul anului 1999)rn
in privinta veniturilor, continua sa se iregistreze date statistice i defavoarea femeilor. Cele mai accentuate scaderi ale veniturilor salariale au fost i sectoarele de activitate i care predomina forta de munca feminina: agricultura, comert, educatie, sanatate si asistenta sociala. rn
Exceptie fac salariile femeilor angajate i sistemul bancar, financiar si de asigurari. Nici i aceste cazuri nu se poate isa vorbi de o situatie favorizanta i itregime pentru femei, deoarece pozitiile ocupate de acestea i ierarhia sistemului sunt la niveluri inferioare. in continuare, femeile reprezinta cea mai mare parte din lucratorii familiali neremunerati: 71,2%. rn
Femeile par sa aiba o motivatie crescuta de participare i activitati economice i sectorul privat, demonstrind o reala capacitate de adaptare la cerintele pietei. Ele detin o pondere semnificativa i acest sector: 49% din numarul persoanelor cu activitate i acest sector. La sfirsitul anului trecut, femeile patron reprezentau 19,1% din totalul antreprenorilor.rn