mica. Motivele sunt diverse, dar in general se vorbeste despre lupte politice in orasul Brasov si lipsa unui program coerent in restul judetului.Investitiile straine realizate in judet sunt doar cu putin peste 180 milioane de dolari. Produsul intern brut al judetului este de 3.000 de dolari pe cap de locuitor, iar rata somajului este acum undeva in jurul valorii de 12%. Pe primele sase luni ale acestui an, companiile brasovene au realizat exporturi in valoare de 240 milioane de dolari, dar au im
mica. Motivele sunt diverse, dar in general se vorbeste despre lupte politice in orasul Brasov si lipsa unui program coerent in restul judetului.
Investitiile straine realizate in judet sunt doar cu putin peste 180 milioane de dolari. Produsul intern brut al judetului este de 3.000 de dolari pe cap de locuitor, iar rata somajului este acum undeva in jurul valorii de 12%. Pe primele sase luni ale acestui an, companiile brasovene au realizat exporturi in valoare de 240 milioane de dolari, dar au importat marfuri in valoare de 267 milioane de dolari. La sfarsitul lunii, in sectorul de stat si cel privat munceau 176.000 de persoane, dar existau 26.759 de someri.
Renumit prin firmele din industria militara si cele din domeniul constructiilor de masini, despre Brasov s-a folosit intotdeauna cuvantul „rebel”. „Nu este corect ca populatia Romaniei sa subventioneze locurile de munca de la Roman”. Declaratia ii apartine lui Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene, si se referea la blocajul in care se aflau anul trecut uzinele de la Brasov, unde sindicatele refuzau sa accepte ideea de restructurare.
De fapt, pierderea marii industrii de stat nu este deloc o pierdere pentru Brasov. Desi ocupa aproximativ 40% din forta de munca locala, intreprinderile de stat mai realizau, la inceputul acestui an, doar 26% din venituri. Disparitia, macar partiala, a intreprinderilor de stat ar reduce presiunile asupra costurilor cu forta de munca la care sunt supuse firmele din sectorul privat, care genereaza peste 73,3% din veniturile totale pe judet. Evident, acestea insa nu vor putea sa absoarba intreaga masa de disponibilizati.
Dar o serie de locuri de munca vor putea fi create daca economia locala se va axa pe domenii de mare potential, precum serviciile si in special turismul. Astfel, desi serviciile contribuie in momentul de fata cu doar 10% din PIB, ele acopera 24% din salariatii judetului. Vocatia turistica a Brasovului este evidenta. Din pacate insa, cu mici exceptii, aceasta ramura n-a putut avea o evolutie pe masura, din cauza modului in care proprietatea de stat a fost gestionata sau privatizata. „Cred ca la Poiana Brasov s-a instalat o plicitseala greu de alungat. Brasovul nu mai este o destinatie turistica. Patronii hotelurilor nu inteleg ca nu poti face turism performant atunci cand ceri 100 de dolari pe noapte”, explica pe scurt prefectul Emilian Neagoe, situatia actuala a turismului din Brasov. El spune ca zona cu cele mai mari probleme este Fagaras, puternic afectata de criza economica. Cu exceptia combinatului chimic de la Victoria, care pare ca a reusit sa supravietuiasca, partea de nord-vest a judetului se gaseste intr-o situatie extrem de dificila. Au fost identificate urmatoarele zone de dezvoltare economica ale judetului: Brasov, Fagaras, Rupea, Sacele. „Trebuie sa identificam cat mai urgent proiecte locale care sa scoata judetul din criza economica in care se gaseste. Altfel, riscam sa avem mari probleme”, spune Neagoe.