Brasovul necunoscut

capatai ale scolii Ardelene sau prima Biblie ruseasca sunt doar cateva dintre valorile ce pot fi regasite la muzeul primei scoli romanesti din orasul de la poalele Tampei. Cazania lui Varlaam, din 1643, este un alt exponat de mare importanta. A fost redactata de mitropolitul Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, Varlaam, si contine 74 de predici "la duminici si sarbatori mai insemnate". De mentionat este faptul ca mitropolitul Varlaam este cel care deschide sirul traducerilor in limba romana a un

capatai ale scolii Ardelene sau prima Biblie ruseasca sunt doar cateva dintre valorile ce pot fi regasite la muzeul primei scoli romanesti din orasul de la poalele Tampei. Cazania lui Varlaam, din 1643, este un alt exponat de mare importanta. A fost redactata de mitropolitul Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, Varlaam, si contine 74 de predici „la duminici si sarbatori mai insemnate”. De mentionat este faptul ca mitropolitul Varlaam este cel care deschide sirul traducerilor in limba romana a unui numar mare de carti religioase, care vor contribui la dezvoltarea limbii literare romanesti. Micutul muzeu mai gazduieste un umiliar din secolul al XII-lea, care poate sta drept marturie in fata cercetatorilor ca la Brasov exista inca din acel secol scoala, un exemplar din Biblia de la Bucuresti din 1688, in a carei prefata se poate vedea pecetea si numele lui Constantin Brancoveanu, Evanghelia de la Govora din 1640, Tetraevangheliarul minisat din 1560 a lui Matias Logofatul, toate exemple de cristalizare a limbii romanesti. Cartile scolii Ardelene – Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia din 1718, Lexiconul de la Buda din 1825, primul dictionar enciclopedic in patru limbi sunt alte „ceasloave” ce pot fi vazute la Brasov. La muzeul primei scoli romanesti mai pot fi studiate si manuale muzicale – cum ar fi de pilda opereta Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu, dar si zeci de carti ale lui Anton Pann, dar si prima geografie universala (a pamantului) a lui Nicola Nicolau, din 1814, sau primul calendar romanesc din 1733 a lui Petcu soanu. Poate ca ar merita spus ca acesta din urma a fost adus de o batrana, care, necunoscandu-i valoarea, a cerut in schimb, bani pentru o paine. Tot la Brasov mai sunt expuse si prima carte a lui Swainbold Fiol, Cracovia 1491, Biblia lui Ivan Fiodorov, Ostrog 1581, prima carte din Lituania sau Cronica Transilvaniei de la Nurenberg din 1603, precum si o valoroasa colectie de icoane pe sticla din toate zonele Transilvaniei. Tot aici se gaseste si harta Romaniei, realizata in 1868 de Aureliu Treboniu Laurian, unicat in tara. Poate ca ar merita spus aici ca muzeul scolii romanesti functioneaza intr-o cladire ce pana in 1967 era locuinta particulara si ca toate documentele aratate se gaseau in podul bisericii. Initiatorii organizarii muzeului au fost profesorii Ion Colan si Emil Micu, fosti detinuti politici. In plus, inca trei depozite de carti asteapta sa fie cercetate. Mare parte dintre ele sunt inventariate, dar nu exista o estimare. De curand, profesorul Vasile Oltean, care este si preot la Biserica Sfantul Nicolae in incinta careia se gaseste scoala, ghid al muzeului, cercetator si om bun la toate, a gasit si o varianta a testamentului lui stefan cel Mare, care este insotit si de un pomelnic al familiei lui stefan cel Mare si al boierilor morti in timpul bataliei de la Podu Inalt. O alta descoperire recenta este si steagul de la incoronarea lui Ferdinand, din 1922, cusut cu fir de aur. „Cred ca este demn de mentionat faptul ca incoronarea lui Ferdinand este pictata in tinda bisericii. si pentru ca a venit vorba despre Biserica Sfantul Nicolae, poate ca ar trebui amintit si ca ea dateaza din 1292 si a fost refacuta in 1495, cu ajutor din partea tuturor provinciilor romanesti si ca este una dintre cele mai vechi cladiri ale Brasovului”, ne-a mai explicat Vasile Oltean. Din pacate, se pare ca Ministerul Culturii este prea ocupat cu organizarea manifestarilor dedicate implinirii a 500 de ani de la moartea lui stefan cel Mare sau cu publicitatea pentru muzeul bucurestean ce adaposteste donatia de harti a primului-ministru Adrian Nastase, pentru a mai fi interesat si de promovarea micutului muzeu de la Brasov. In plus, asa cum se plange Vasile Oltean, nici o agentie de turism nu a trecut muzeul printre obiectivele demne de a fi vizitate de grupurile turistice. „Este pacat ca nu exista interes pentru atatea valori nationale si internationale. Cladirea muzeului este incalzita din joi in pasti, pentru ca nu avem bani sa ne achitam facturile, lumina este un lux pentru noi. Dar incercam sa facem ce putem”, ne-a spus preotul Oltean. Muzeul primei scoli romanesti traieste din ceea ce incaseaza de la turisti, nefiind incadrat in nici un program national de sustinere a culturii. „Am incercat sa fac cunoscute valorile transilvanene si cele adapostite de acest muzeu peste tot pe unde m-am dus si tuturor celor cu care am vorbit. Nu mai am timpul fizic necesar si nici banii pentru a putea aduna la un loc toate comorile care zac inca necunoscute in oras. Sunt foarte multi care, auzind de mine, au venit sa imi aduca diferite documente, acte, carti, dar, ce sa fac, nu am cu ce sa le cumpar”, a incheiat pe un ton plin de regrete preotul Oltean.

Alte puncte de atractie
· Biserica Sfantul Nicolae mai adaposteste alte sapte muzee, intre care muzeul Junilor Brasovului si muzeul stefan Mironescu.
· Biserica Sfantul Bartolomeu, ridicata in anul 1223, este cea mai veche constructie din Brasov
· Poarta schei este locul unde se termina odinioara Brasovul.
· Turnul Alb este un vechi bastion ce facea parte din zidul cetatii.
· Piata Sfatului este strajuita de o parte de vechea cladire a Primariei, construita initial drept turn de veghe, renovata in 1420, in vreme ce de cealalta parte se ridica Biserica Neagra, cunoscuta la inceputurile sale drept Biserica Sfintei Marii. Construita in 1380, biserica este cel mai reprezentativ monument de arta gotica din tara.