Pe 26 martie 2018, proiectul a fost respins de Senat, iar cei trei deputați care au încercat să facă o campanie agresivă pe acest subiect, s-au trezit singuri la conferința de presă.

„Nu toți românii sunt egali în fața statului. O știm cu toții. Cei conectați politic au privilegii pe care ceilalți români nu le au. De exemplu infamul sistem al pensiilor speciale. Un sistem prin care toți contribuim la fel, dar nu toți primim la fel. Unii primesc mult mai mult.

Cine primește mai mult? Mai ales politicienii și cei care au fost mai apropiați de centrii de putere ai statului. Cei care au făcut lobby pentru aceste pensii. Guvernul a mai adăugat acum o categorie de pensionari speciali prin Codul administrativ: primarii. Și ei vor primi din banii noștri.

De ce trebuie să avem reguli diferite pentru unii sau alții? De ce trebuie să fie unii mai egali ca alții? De peste doi ani de zile ne luptăm împotriva acestor pensii speciale în parlament. Am depus un proiect de abrogare a tuturor pensiilor speciale. Am contestat pensiile speciale peste tot unde le-am întâlnit. Am cerut votul asupra lui. Tot cerem includerea pe ordinea de zi. Ei ne-o tot resping. Luptăm în continuare în continuare în ciuda ostilității pe care ne-am atras-o din cauza acestui proiect.

Nu e niciun motiv pentru care acest sistem să continue. Nu e normal să existe două clase de români”, spune Claudiu Năsui care promite că va continua să se lupte pentru restabilirea egalității între cetățeni.

Pensiile speciale pentru parlamentari și primari au fost votate cu două mâini. Guvernul Dăncilă a dat pe repede înainte și Codul Administrativ, astfel încât numeroși baroni locali se vor putea bucura de bani suplimentari de la bugetul de stat alimentat permanent de cetățenii de bunăcredință, care își plătesc conștiincios dările.

De ce au cerut Claudiu Năsui și colegii lui abrogarea pensiilor speciale?

„În expunerea de motive, aceștia arată concret de ce nu este normal, într-un stat democrat ca unii să primească mai mulți bani decât au plătit către stat și cum aceste discriminări crează haos în societate.

Numărul celor care beneficiază de pensii de serviciu instituite prin legi speciale este de 184,000 de persoane, iar bugetul total pentru aceste
pensii speciale este de 6.6 miliarde lei în 2017. Pensiile speciale ale civililor și militarilor au costat bugetul de stat peste 3 miliarde de lei în
prima jumătate a anului 2017. Dintre acestea 8,668 sunt pensionari civili beneficiari de pensii de serviciu (diplomați, magistrați, grefieri,
funcționari publici parlamentari, personal aeronautic, auditori – Curtea de Conturi). Din restul de 175,000 de pensionari, la data de 21/08/2017, erau 76,000 de militari, restul fiind pensionari din structurile MAI și altele asimilate.

În aceste condiții trebuie amintit că pensiile reprezintă principala cheltuială a bugetului general consolidat, ajungând la 25% din cheltuielile statului (următoarea cea mai mare cheltuială fiind sănătatea care ocupă doar 12% din buget). Mai mult, deficitul cauzat de fondul de pensii are un deficit structural de 20 miliarde lei în 2016, iar acest deficit este preconizat să crească în anii viitori din rațiuni demografice. În prezent, fondul de pensii speciale reprezintă 44% din deficitul total al
fondului de pensii publice.

Pensiile speciale invită la exploatarea sistemului și a modului de calcul, la politizare și creează excese vădite. Nu există formulă de calcul
specială pe care să o facă cineva care să nu poată fi optimizată de oameni interesați să-și maximizeze pensia.
Pensiile speciale au urmărit amânarea recompensării unor categorii profesionale până la momentul ieșirii la pensie. Acest sistem invită
guvernele la iresponsabilitate bugetară, lăsând pe seama unor guverne viitoare aceste plăți pentru muncă făcută anterior. Se observă cum
bugetul României e din ce în ce mai îngreunat de astfel de plăți amânate pentru a fi plătite din bugete viitoare. Paliativul pensiilor speciale este modul guvernelor de a crea iluzia recompensei, plasate în viitor, fără a trebui să se fie făcută fezabilă bugetar în timpul exercițiului lor. Regimul pensiilor speciale nu respectă principiul contributivității, distorsionând astfel funcționarea sistemului de pensii, în timp ce
resursele bugetare sunt limitate”, se arată în expunerea de motive.

Iată mai jos proiectul de lege depus în Parlament de Claudiu Năsui, Cristian Prună și Cristian Seidler, care ar fi repus în echilibru pensiile românilor!

LEGE
pentru abrogarea pensiilor speciale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I – Articolele 42^1, 42^2, 42^3, 42^4, 42^5, 42^6, 42^7 și 42^8 din Legea 223/2007 privind
Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România se abrogă.

Art. II – Articolul 68^5 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice se abrogă.

Art. III – Articolul 73^1 din Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar se abrogă.

Art. IV – Legea 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic și consular al României se abrogă.

Art. V – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se modifică și se completează cu un nou articol:
„Art. 85^1 Pensiile de serviciu stabilite, recalculate și actualizate în condițiile prezentei legi nu pot fi mai mari decât salariul de bază brut lunar din ultima lună de activitate înainte de data pensionării, actualizat la zi cu rata inflației și creșterile salariale de funcție, vechime și grad
ale judecătorilor și procurorilor în activitate.”

Art. VI – Alineatul (5) al articolului 49 și articolul 51 din Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi se abrogă.

Art. VII – Articolul 30 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat se modifică și va avea următorul cuprins:
„Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi, nu poate fi mai mare decât solda/salariul brut lunar din ultima luna de activitate înainte de data pensionării, actualizat la zi cu rata inflației și creșterile salariale/majorările soldei de grad și funcție ale militarilor activi.”

Art. VIII – Alineatul (2) al articolul 71 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se abrogă.

Art. IX – Articolele 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor se abrogă.

Art. X – Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se modifică și se completează cu un nou articol:
„Art. 26^1 Ordonatorii de credite pot efectua contribuții la fonduri de pensii facultative stabilite potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, sau la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară,  efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, pentru categorii de personal din autoritățile și instituțiile publice stabilite prin hotărâre a Guvernului, în limita bugetului disponibil.”

Art. XI – Legea 227/2015 privind codul fiscal se modifică și se completează după cum urmează:
1. Art. 68 alin. (5) punctul (g) se abrogă
2. La art. 68 se adaugă un alineat (4^2):
„Sunt deductibile contribuțiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la schemele de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere.”
3. Art. 76 alin. (4) punctul (ș) se modifică și va avea următorul cuprins: „contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajator pentru angajații proprii;”
3. Art. 78 alin. (2) punctul (a) subpunct (iii) se modifică și va avea următorul cuprins: „contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate
stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajați;”
4. Art. 142 punctul (s) subpunct (6) se modifică și va avea următorul cuprins: „contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, precum și primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească limitele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. t) pentru veniturile neimpozabile, precum și primele aferente asigurărilor de risc profesional;”
Art. XII – Guvernul va revizui normele metodologice de aplicare a prezentelor modificări în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ. Această lege a fost adoptată de parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale
art. 76 alin. 1 din Constituția României, republicată.