Atmosfera în ASF, spun surse interne, este, din acest motiv, destul de tensionată. O parte dintre membri boardului s-ar fi resemnat deja. De altfel, surse din lumea politică au arătat, pentru Capital, că la nivelul unei părți dintre judecătorii CCR lucrurile sunt destul de clare, având în vedere că există precedente care atestă starea de incompatibilitate a unei părți din actuala conducere.
“ Sunt trei membri care se află exact în situația în care a fost Victor Ciorbea, atunci când Curtea l-a declarant incompatibil”, ar fi spus oameni din cadrul CCR.
Două partide au formulat contestații referitor la numirea membrilor ASF, invocând lipsa de experiență profesională a acestora. Capital a arătat că, în jurisprduența CCR există decizii care ar putea duce la concluzia că, cel puțin o parte dintre cei contestați ocupă poziția de membru ASF fiind în stare de incompatibilitate.
USR, pe de o parte, a contestat numirea președintelui Leonardo Badea, a vicepreședintelui pentru piața de capital, Sorin Bota și a membrilor neexecutivi Joszef Birtalan și Aura Socol. Între timp, Sorin Bota a preferat să renunțe la poziție tocmai pentru că știa că este incompatibil.
De partea cealaltă, PNL a contestat toți membrii boardului, mai puțin vicepreședintele pentru pensii, Daniel Armeanu, pentru care vor cere comisie de anchetă, având în vedere rolul important pe care l-a jucat în amendarea fostului director NN, Raluca Țintoiu. Reamintim că o instanță a Curții de Apel a decis că ASF a amendat fără drept pe Țintoiu și a decis să se retragă toate sancțiunile, adică cele mai mari din istoria instituției: amendă de 100.000 de lei și retragerea dreptului de mai conduce un fond de pensii. PNL nu a contestat nici vicepreședintele pentru asigurări, Cristian Roșu.
Așadar, astăzi, judecătorii CCR analizează posibila stare de incompatibilitate în care se află Leonardo Badea (președinte), Elena Doina Dascălu (prim-vicepreședinte), Jozsef Birtalan (membru neexecutiv), Aura Socol (membru neexecutiv) și Ovidiu Wlassopol (membru neexecutiv). PNL l-a contestat și pe Gabriel Grădinescu, din poziția de membru neexecutiv, însă acesta a devenit, între timp, vicepreședinte pentru piața de Capital. Totți aceștia au fost susținuți și numiți la ASF de către PSD, Doina Dascălu fiind, totuți propusă de ALDE.
Menționăm că, dintre cei contestați ca având exeperință exclusiv în mediul universitar, președintele Leonardo Badea a fost implicat, totuși, și în proiecte ca manager și rector de universitate, acesta putând fi un argument în favoarea sa.
Așadar, O decizie din 2014 a Curţii Constituţionale, care pleacă de la articolul 147 alin 4 din legea fundamentală ( De la data publicării deciziile sunt în general obligatorii şi se aplică numai pentru viitor), arată în clar că toate componentele unei decizii CCR, nu numai “dispozitivul”, adică subiectul în sine.
“ … forţa obligatorie ce însoţeşte actele jurisdicţionale , deci şi deciziile Curţii Constituţionale , se ataşează nu numai dispozitivului ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta”. Pe înţelesul tuturor, argumentele pe care Curtea le foloseşte pentru a motiva o anume decizie sunt, la rândul lor, obligatoriu de aplicat, ca şi decizia în sine.
Referitor la cazul Ciorbea, aceasta înseamnă nu doar că a fost obligatorie decizia care a dus la demisia, în 2014, a actualului avocat al poporului, dar şi că motivele care au condus la această decizie sunt, la rândul lor, obligatorii.
Și iată câteva puncte din motivarea Curţii în cee ace îl privește pe Victor Ciorbea, declarat incompatibil în 2014:
Punctul 20: “ Curtea constată în acest sens că, reglementând condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 se referă la experienţa profesională în două texte distincte, după cum urmează: la lit.a) a alin.(1) al art. 9, stabilind că membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să aibă „pregătire profesională şi o experienţă profesională corespunzătoare în domenii în care A.S.F. are competenţe”, şi, respectiv, la lit.a 2 ) a aceluiaşi articol, stabilind că aceştia trebuie să aibă „o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit.a 1 ).” Dacă noţiunea de „corespunzătoare” care circumstanţiază pregătirea şi experienţa profesională în cuprinsul art.9 alin.(1) lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 93/2012 semnifică o evaluare şi apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi nicidecum instanţei de contencios constituţional, durata care circumstanţiază experienţa profesională, reglementată prin dispoziţiile art.9 alin.(1) lit.a 2 ), semnifică o condiţie cu caracter obiectiv — vechimea în domeniile de referinţă, verificabilă pe bază de documente de către orice persoană interesată.”
De precizat că nici Leonardo Badea- preşedintele ASF, nici Aura Socol- membru neexecutiv şi nici Joszef Birtalan-membru neexecutiv nu au în CV perioade în care să fii lucrat în bănci sau IFN şi nici altundeva în domeniul financiar, în sens propriu, adică firme de asigurare, piaţa de capital sau organisme ale statului ca ANAF, Ministerul Finanţelor sau BNR, de exemplu, care să se ocupe cu acest domeniu. Argumentul de care s-a folosit preşedintele Leonardo Badea şi la prima venire la ASF a fost că are experienţă vastă în domeniul învăţământului financiar, legându-se de prima parte a impunerii legale, care spune “domenii în care ASF are competenţe”. Acelaşi argument îl pot aduce şi ceilalţi doi, care se află într-o poziţie asemănătoare. De asemenea, Badea a mai fost şi senator, chiar preşedinte de comisie de buget-finanţe, însă nici acest aspect, vom vedea mai jos, nu este considerat ca experienţă validă de către CCR.
