Proiectul de abrogare al recursului compensatoriu urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților  în ședința de miercuri, 4 decembrie.

Ce spunea Ludovic Orban despre abrogarea recursului compensatoriu

În cadrul declarațiilor de presă susținute de către premierul Ludovic Orban la finalul reuniunii Biroului Politic Național, acesta a menționat ce se va întâmpla în cazul în care legea recursului compensatoriu va fi aprobată.

„Vreau să fac o precizare, abrogarea legii privind recursul compensatoriu, nu înseamnă că din momentul abrogării nu mai beneficiază nimeni de prevederile legii recursului compensatoriu. Fiind sub incidența legii penale cele mai favorabile, abrogarea recursului compensatoriu va genera efecte, doar pentru viitor, vor beneficia în continuare de prevederile fostei legi, nu numai cei care se află astăzi în detenție, ci și aceia care sunt judecați astăzi și, de asemenea, cei care au comis fapte pentru care ar putea să fie condamnați, care îmbracă forma unor infracțiuni, până la momentul abrogării.

Este indispensabilă abrogarea cât mai rapidă a prevederilor legii privind recursul compensatoriu, pentru că asta nu va genera efecte, repet, decât pentru cei care urmează, din momentul abrogării, să comită fapte, care ar putea atrage condamnarea lor de către instanțe.”, a declarat premierul.

Ce este recursul compensatoriu

Recursul compensatoriu, introdus în legislația noastră în 2017, îi ajută pe deținuți să iasă ceva mai devreme din închisoare decât au posibilitatea doar în baza liberării condiționate.

Recursul compensatoriu nu este văzut cu ochi buni de o bună parte a opiniei publice. Printre argumentele aduse de cei care critică mecanismul e că simpla existență a unor condiții necorespunzătoare (traiul în spații extrem de mici sau igrasia din celule, de pildă) nu ar trebui să le dea dreptul deținuților să iasă din închisoare mai repede, atâta timp cât astfel de condiții necorespunzătoare primesc și unii dintre pacienții români care ajung să dea piept cu sistemul de sănătate, de exemplu, pentru care nu există mecanisme similare de „recompensare”.

„La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată”, scrie, mai exact, în lege.