Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a anunţat luni, în plen, demisia din această funcţie, pe care a deţinut-o 5 ani.
„Nu m-am cramponat de această funcţie. (…) Voi continua să mă implic politic”, a spus Tăriceanu, în plenul Senatului.
Tăriceanu a propus o pauză a lucrărilor Senatului, astfel încât grupurile parlamentare să propună candidaţi pentru toate funcţiile din Biroul permanent, inclusiv pentru cea de preşedinte al Senatului.
A început sesiunea ordinară a Senatului
A doua sesiune ordinară a Senatului din acest an şi a şasea a legislaturii 2016 – 2020 a început luni, cu intonarea Imnului naţional. Din cei 136 de senatori şi-au anunţat prezenţa 104.
Ca la începutul fiecărei sesiuni ordinare, va fi aleasă noua componenţă a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă plenului Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat înaintea începerii şedinţei de plen de luni, pe care o conduce, că îşi va anunţa demisia din această funcţie ca urmare a retragerii ALDE de la guvernare.
Pentru această funcţie, PSD, cel mai numeros grup politic din Senat, îl susţine pe senatorul ALDE Teodor Meleşcanu.
Potrivit Regulamentului Senatului, preşedintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.
De asemenea, în plen se anunţă conducerile fiecărui grup parlamentar.
