Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică, iar faţă de T2 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%. Aceasta este cea mai mare scădere trimestrială de când există date statistice de măsurare a PIB (1996).

Evoluţia Produsului intern brut trimestrial  
               
    Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An  
– în % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent –  
Serie brută 2018 104.4 104.5 104.5 104.4 104.4  
  2019 105.0 104.4 103.0 104.3 104.1  
  2020 102.4 89.5 – – –  
Serie ajustată sezonier 2018 105.0 104.7 104.3 104.2 –  
  2019 105.1 104.3 103.3 103.9 –  
  2020 102.7 89.5 – – –  
– în % faţă de trimestrul precedent –  
Serie ajustată sezonier 2018 100.6 101.3 101.5 100.6 –  
  2019 101.5 100.6 100.5 101.2 –  
  2020 100.3 87.7 – – –

Scăderea economică este de 4,7% în prima jumătate a anului, pe seria brută și de 3,9% după ajustarea sezonieră. Având în vedere că pe primul trimestru din 2020 PIB-ul a crescut cu 0,3% față de trimestrul anterior (+2,7% față de TI 2019), România nu este în recesiune, pentru că acest lucru este considerat abia după două trimestre consecutive de scădere economică.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat joi seara, că şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit estimările referitoare la evoluţia economiei în acest an, astfel că în prezent instituţia estimează o contracţie în creştere la 3,8%, faţă de 1,8% anterior.

Conform previziunilor economice din vara acestui an, publicate de Comisia Europeană, PIB-ul României va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, în 2020, un nivel similar cu cel previzionat în mai de Executivul comunitar.

Pentru 2021, CE estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în mai.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei. În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.