Breasla notarilor, forţată prin lege să fie mai permisivă

România a eliminat condiţia deţinerii în exclusivitate a cetăţeniei române pentru accesul la profesia de notar. Decizia, în linie cu convenţiile europene, este de natură să contribuie la deschiderea unei pieţe ce asistă, anual, la derularea unor tranzacţii de miliarde de euro. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au explicat că scopul ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern în acest sens constă în uniformizarea accesului la profesia de notar pentru toţi cetăţenii rom

România a eliminat condiţia deţinerii în exclusivitate a cetăţeniei române pentru accesul la profesia de notar. Decizia, în linie cu convenţiile europene, este de natură să contribuie la deschiderea unei pieţe ce asistă, anual, la derularea unor tranzacţii de miliarde de euro.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au explicat că scopul ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern în acest sens constă în uniformizarea accesului la profesia de notar pentru toţi cetăţenii romåni, indiferent dacă aceştia deţin, alături de cetăţenia romånă, şi o alta. Mai mult, decizia este o consecinţă a asumării de către statul romån a Convenţiei europene asupra cetăţeniei, dar vine şi în urma unei hotăråri a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a constatat existenţa unei fapte de discriminare, prin refuzul acceptării participării la concursul de ocupare a funcţiei de notar public din cauza dublei cetăţenii. Ce ar putea schimba această ordonanţă? Nu mare lucru, susţin experţii din piaţă. Însă analistul imobiliar Radu Zilişteanu crede că, totuşi, schimbarea va fi semnificativă, într-un anumit orizont de timp. „Notarii încă încearcă să-şi păstreze privilegiile, dar nu ştiu cåt vor reuşi să o mai facă. Această ordonanţă e o primă mişcare în direcţia deschiderii pieţei“, spune acesta. În prezent, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din Romånia (UNNPR) regrupează un număr de 1.827 de notari romåni.

O  luptă pentru minimum 300 mil. euro

Dar care este miza pentru care notarii sunt atåt de restrictivi atunci cånd vine vorba de acceptarea de noi membri? Valoarea impozitelor strånse prin intermediul notariatelor, în primele şapte luni ale anului, a fost de 679,6 milioane de lei (aproape 186 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut). Dacă luăm în calcul faptul că impozitul este cuprins între 1% şi 3% din valoarea tranzacţiei, proprietăţile imobiliare våndute au valorat (luånd în considerare un impozit de 1%) aproape 11 miliarde de euro. Un calcul simplu, bazat pe tarifele notariale, ar duce încasările notarilor (incluzånd aici şi celelalte activităţi ale acestora) la o sumă aproximativă de 300 de milioane de euro, obţinută în doar şapte luni şi împărţită între cei 1.827 membri ai Uniunii. Deschiderea breslei către notarii cu dublă cetăţenie îi poate nemulţumi pe membrii UNNPR, care se gåndesc că vor fi nevoiţi să împartă cu aceştia încasările provenite din tranzacţiile imobiliare, oricum subţiate în contextul în care piaţa traversează o perioadă extrem de dificilă. Preşedintele UNNPR, Viorel Mănescu, a estimat, recent, o scădere de 70% a tranzacţiilor, în intervalul octombrie – decembrie 2008, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest fapt va determina, în mod evident, o scădere a veniturilor notarilor, dar fără să facă mai puţin atractivă această profesie, unde, după cum susţine Radu Zilişteanu, „nu există concurenţă. În economia normală, orice încercare de cartelizare este imediat sancţionată de Consiliul Concurenţei. Pentru notari, nu“, conchide acesta.

Indicele imobiliar vine în 2009

Un pas important către clarificarea situaţiei de pe piaţa imobiliară este aşteptat să fie făcut în 2009, cånd Institutul Naţional de Statistică va publica primul indice imobiliar, în baza unui protocol semnat cu BNR şi UNNPR în urmă cu o lună de zile, potrivit lui Ion Drăgulin, directorul Direcţiei de stabilitate financiară al BNR. „Prin acest protocol s-a stabilit setul de informaţii ce vor fi furnizate de UNNPR către INS“, afirmă Drăgulin. Acesta susţine că datele furnizate vor face referire la valoarea tranzacţiilor, zona în care s-au realizat acestea, modul de finanţare (cash sau credit), dar şi informaţii referitoare la confortul locuinţelor tranzacţionate. Indicele va fi calculat de INS şi va fi publicat trimestrial, începånd, probabil, cu mijlocul anului viitor. Momentan, INS se află în perioada de colectare a informaţiilor necesare, după cum afirmă directorul instituţiei, Virgil Voineag. „Anul acesta va fi definitivat cadrul de raportare“, completează acesta.

«Notarii încă încearcă să-şi păstreze privilegiile, dar nu ştiu cåt vor reuşi să o mai facă. Această ordonanţă e o primă mişcare în direcţia deschiderii pieţei.»
Radu Zilişteanu, analist imobiliar

Afacere de familie?

Teoretic, candidatul la funcţia de notar trebuie să aibă cetăţenie romånă şi domiciliul în Romånia, să fie licenţiat în drept, să îndeplinească doi ani funcţia de notar stagiar sau cinci ani într-o altă funcţie de specialitate juridică şi să susţină un examen de verificare a cunoştinţelor. Dificultatea cu care se intră în råndul acestei categorii profesionale a ridicat unele suspiciuni, existånd voci care pretind că ar exista practica unei „taxe“ de admitere în råndul notarilor.

Probleme cu impozitele

Scăderea numărului de tranzacţii pe piaţa imobiliară a condus la diminuarea preţurilor de vånzare, iar taxele notariale se reţin pe baza unor grile de preţuri minime de impozitare, care nu mai corespund valorilor din piaţă. Există cazuri tot mai numeroase în care valoarea minimă de impozitare aplicată în cazul unei tranzacţii cu un apartament depăşeşte valoarea de piaţă a acestuia. În încercarea de a rezolva problema, notarii au solicitat Ministerului Finanţelor actualizarea grilelor de impozitare.