Marile bănci din întreaga lume, cu operaţiuni la Londra, intenţionează să transfere aproximativ 9.000 de locuri de muncă pe vechiul continent în următorii doi ani, susţine Reuters, pe baza comunicatelor oficiale şi informaţiilor furnizate de mai multe surse.
Săptămâna trecută, Standard Chartered şi JPMorgan au fost ultimele mari bănci care şi-au prezentat planurile pentru operaţiunile lor europene după Brexit. De asemenea, directorul general de la Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a declarat, vineri, că avântul luat de Londra în rândul marilor centre financiare ale lumii ar putea stagna, ca urmare a turbulenţelor provocate de Brexit.
Până acum, 13 mari grupuri bancare, incluzând Goldman Sachs, UBS şi Citigroup, au oferit unele indicii cu privire la modul în care îşi vor extinde operaţiunile din Europa pentru a-şi asigura accesul pe piaţa unică din UE, după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar. Discuţiile cu autorităţile financiare din Europa durează de mai multe luni, iar băncile încep să îşi definitiveze planurile vizând mutarea personalului şi a operaţiunilor.
"Se merge cu toată viteza înainte. Am făcut progrese cu planurile noastre de rezervă. Nu există nicio aşteptare", a declarat directorul diviziei de investment banking de la una dintre marile bănci globale prezentă la Londra.
Deşi mutarea a 9.000 de posturi ar reprezenta doar aproximativ 2% din locurile de muncă din sectorul financiar de la Londra, veniturile colectate de Marea Britanie din taxe ar putea avea de suferit dacă se vor pierde pe contribuabilii importanţi care lucrează în sectorul serviciilor financiare. Centrul de reflexie specializat pe chestiuni care ţin de buget Institute for Fiscal Studies a dat publicităţii săptămâna trecută un studiu care arată că restul populaţiei va trebui să plătească mai mult dacă marii contributorii vor părăsi Londra.
Numărul exact al locurilor de muncă transferate va depinde însă de tipul de acord pe care guvernul britanic îl va încheia cu Uniunea Europeană. Unii politicieni susţin că bancherii au exagerat efectele Brexitului asupra economiei.
Cu toate acestea, până la această dată nu sunt cunoscute planurile unor mari bănci precum Credit Suisse sau Bank of America şi nici cele ale multor bănci de talie mai mică. Din informaţiile disponibile până acum, se pare că Frankfurt şi Dublin sunt principalii câştigători ai planurilor de relocalizare. Şase din cele 13 mari bănci preferă să deschidă un nou birou sau să îşi majoreze operaţiunile pe care le au deja la Frankfurt în timp ce alte trei mari bănci sunt interesate să se extindă la Dublin.
Deocamdată, băncile acţionează cu prudenţă, lucrând la planuri de rezervă cu două etape, în dorinţa de a evita să creeze panică în rândul angajaţilor de la Londra până când nu vor decide câte locuri de muncă vor trebui mutate. Acesta înseamnă că numărul final ar putea fi mult mai mare, în funcţie şi de acordul care va fi negociat de UE şi Marea Britanie.
Banca Angliei a fixat ziua de 14 iulie drept data limită până la care companiile din sectorul financiar trebuie să îşi prezinte planurile lor privind Brexitul. Un director de la o mare bancă britanică a apreciat că obligaţia de a pune la punct planuri creşte şansele ca firmele din sectorul financiar să şi pună în aplicare aceste planuri.
"Este o consecinţă neintenţionată, dar, cu cât pregătirile sunt mai mari, cu atât este mai probabil să pui în aplicare acele planuri", a declarat sursa citată.
La rândul său, directorul general de la HSBC, Stuart Gulliver, a declarat recent că estimările anterioare ale băncii, potrivit cărora aproximativ 1.000 de angajaţi vor trebui să se transfere la Paris după ieşirea Marii Britanii din UE, au fost bazate pe scenariul unui 'hard Brexit'.
Majoritatea băncilor pleacă de la presupunerea că acesta va fi rezultatul cel mai probabil al discuţiilor dintre Marea Britanie şi UE, ceea ce ar însemna că băncile cu sediul în Marea Britanie îşi vor pierde accesul pe piaţa unică fără să beneficieze de tratament special şi nici de o perioadă de tranziţie.
AGERPRES