Ieşire intempestivă din UE sau tratative de durată? În continuare rămâne neclar ce urmăreşte Londra şi cum avansează pregătirile.
Funcţionarii din Whitehall complică lucrurile inutil. De aceea, Michael Gove a propus în Comitetul Brexit nou-creat al Camerei Comunelor ieşirea "fulgerătoare" din UE. "Nu putem simplifica lucrurile? Ce se întâmplă dacă doar dorim să părăsim UE, să activăm articolul 50 şi să ajungem la o minimă înţelegere pentru a putea pleca?" Gove este unul din principalii susţinători ai ieşirii din UE şi doreşte probabil să scurteze dezbaterea dominantă în presa ultimelor zile, referitoare la lipsa unui plan strategic al guvernului în această chestiune.
Poate fi ieşirea rapidă din UE o soluţie?
Un memorandum intern al consultanţilor economici ai Deloitte a produs valuri la începutul săptămânii. În document, experţii aflaţi în slujba guvernului britanic atrăgeau atenţia că lipsesc aproximativ 30.000 de funcţionari de care ar fi nevoie pentru pregătirea complexelor negocieri în vederea Brexit. În plus la Whitehall nu există în continuare niciun plan concret de aplicare a voinţei majorităţii britanicilor. Presiunile la adresa şefei executivului cresc în răstimp. Teresei May i se cere să traseze o direcţie pentru negocierile care ar trebui să debuteze anul viitor în aprilie.
Michael Gove şi-a propus evident să tranşeze acest nod gordian. El a declarat că-şi poate imagina o renunţare la soluţiile de tranziţie, o asumare a posibilelor consecinţe economice şi ieşirea fără întârziere din piaţa internă a UE şi din uniunea vamală. Aceasta este însă o propunere prea puţin agreată de unii înalţi funcţionari de stat. Sir Simon Fraser, de exemplu, a recomandat desfăşurarea în paralel a negocierilor de ieşire din UE şi a celor menite să stabilească viitoarele raporturi dintre Marea Britanie şi UE.
Fraser a confirmat, de altfel, în faţa comisiei parlamentare, că guvernul continuă să se învârtă în cerc, fără a avea în faţă o ţintă clară. (Ne aflăm) "în stadiul strângerii de informaţii şi nu dispunem de un plan central" a declarat el. De aceea, executivul trebuie să activeze "turbocompresorul" pentru a reuşi să activeze articolul 50 la primăvară. "Încă nu am progresat suficient şi timpul ne presează", a subliniat el.
Teresa May, în schimb, a reiterat în faţa Camerei Comunelor că nu intenţionează să prezinte în avans ţelul negocierilor, dar a subliniat că pregătirile avansează conform calendarului propus.
Boris rămâne Boris
Ministrul ei de Externe, Boris Johnson, a folosit reuniunea de două zile pe care a avut-o la Bruxelles cu omologii săi din UE pentru a stârni din nou confuzii privitoare la poziţia guvernului britanic. El a declarat în cadrul unui interviu oferit presei din Cehia, că pleacă de la premiza că ţara sa va părăsi uniunea vamală dar va continua să practice comerţul liber pe piaţa internă europeană. El a afirmat de asemenea că libertatea de mişcare a forţei de muncă nu are nimic în comun cu piaţa internă.
În reacţie, ministrul olandez de Finanţe, Jeroen Dijsselbloem, a declarat pentru BBC că Johnson susţine lucruri imposibile din punct de vedere intelectual şi irealizabile din punct de vedere politic. Responsabilul, care este şi şeful eurogrup, a avertizat asupra urmărilor economice ale Brexit. "Va fi o situaţie de pe urma căreia vom pierde cu toţii. Cel mai bine facem cu toţii abstracţie de sentimente şi ajungem la o înţelegere care să ne dăuneze cât mai puţin", a afirmat el.
În căutarea soluţiei raţionale
Potrivit unui sondaj realizat recent de institutul britanic NetCen, 90 la sută din cei chestionaţi sunt pentru rămânerea în uniunea vamală şi piaţa internă. Iar 49 la sută dintre ei sunt pentru acceptarea pe mai departe a libertăţii de mişcare a forţei de muncă dacă acesta ar fi preţul pentru rămânerea în piaţa internă.
În prezent, dezbaterea din jurul Brexit a devenit haotică. La patru luni de la referendum nu există un plan concret iar părerile privind forma şi modul de ieşire sunt contradictorii. Modul de desfăşurare a negocierilor şi ţelurile care vor fi urmărite – acestea depind mult de rezultatul alegerilor de anul viitor. În opinia analiştilor, decisiv va fi rezultatul alegerilor din Franţa şi Germania.
Articol realizat de Barbara Wesel pentru DW.com