La Ardoyne, bastionul naţionalist republican din nordul Belfastului, apropiat de cartierele pro-britanice, un calm fragil domneşte de 20 de ani, însă perspectiva Brexitului face să planeze un nor negru, relatează luni AFP.
Pe străzile acestui cartier muncitoresc, zidurile pline de grafitti continuă să omagieze combatanţi ai unei gherile care, între 1969 şi acordurile de pace din 1998, a curmat viaţa a circa 3.500 de oameni, dintre care 563 chiar în nordul capitalei nord-irlandeze. Amintind astfel că tensiunile nu au dispărut niciodată de tot.
Astfel se explică îngrijorarea faţă de perspectiva ieşirii Marii Britanii din UE, ieşire ce riscă să se traducă prin restabilirea unei frontiere vizibile cu Republica Irlanda în sudul insulei, reanimând tensiuni naţionaliste, şi să diminueze afluxul de fonduri care au contribuit major la menţinerea păcii.
'Procesul nostru de pace a fost, fără pic de îndoială, susţinut de finanţările europene', a declarat Alan McBride, liderul Wave Trauma Centre, un ONG pentru ajutorarea victimelor violenţelor. 'Ni s-a spus că finanţarea noastră ar urma să fie garantată – cel puţin banii din Europa – până în 2020, însă nu avem nicio certitudine', a explicat el.
Această organizaţie non-guvernamentală consiliază şi oferă ajutor psihologic victimele conflictului dintre susţinătorii uniunii cu Marea Britanie şi naţionaliştii care aspiră la unirea cu Irlanda, dar şi pe cei care continuă să fie supuşi intimidărilor din partea paramilitarilor.
Şi Dublinul şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu finanţările din partea UE şi a declarat că va încerca să facă presiuni asupra Bruxellesului pentru ca acesta să continue 'politicile de susţinere a Irlandei de Nord şi a procesului de pace'.
Din 1995, Bruxellesul a contribuit la procesul de pace alocând 1,3 miliarde de euro. Un miliard de euro suplimentari au fost deblocaţi până în 2020 pentru finanţarea iniţiativelor transfrontaliere.
Perspectiva Brexitului a contribuit, de asemenea, la exacerbarea divergenţelor dintre cele două principale partide politice ale acestei provincii britanice, obligate cu toate acestea să guverneze împreună: Sinn Fein (naţionalişti, de stânga), care a votat împotriva ieşirii din UE, în timp ce DUP (unionist, de dreapta) au votat în favoarea Brexitului. AGERPRES/