TRANZACŢIE: Proprietar nou la ASIROM Vienna Insurance Group (VIG) este noul acţional majoritar al Asirom. VIG a achiziţionat, săptămâna trecută, un pachet de 20,2% din capitalul social al companiei de asigurări, pentru aproximativ 29 milioane de euro, majorându-şi astfel participaţia la 50,2%. Vânzător în cadrul tranzacţiei desfăşurate pe piaţa Rasdaq a fost grupul Interagro, fost acţionar majoritar al societăţii de asigurări, care acum nu mai apare pe lista investitorilor, potrivit raportărilor. „În urma achhiziţiei Asirom, Vienna Insurance Group este, fără nicio îndoială, liderul pieţei asigurărilor din România“, a declarat într-un comunicat, Gunther Geyer, directorul general al VIG. Grupul austriac a preluat primul pachet de acţiuni la Asirom – 30,51% – în a doua parte a lunii iulie 2007. VIG mai controlează, indirect, companiile Omniasig, Unita, Omniasig Asigurări de Viaţă şi Agras. Preluarea Asirom îi adaugă în portofoliu cel de-al doilea jucător pe piaţa locală a asigurărilor după volumul primelor subscrise în 2006.

AMÂNARE: RCS&RDS renunţă la listare

Compania de telecomunicaţii prin cablu RCS&RDS a decis să renunţe, pentru moment, la listarea certificatelor globale de depozit pe bursa de valori din Londra. Anunţul, făcut săptămâna trecută, cu o zi înaintea datei la care urmau să fie tranzacţionate certificatele la Londra, a fost motivat de companie, într-un comunicat, prin „condiţiile existente pe piaţă“. RCS&RDS a anunţat, la începutul lunii octombrie, că intenţionează să obţină 500 milioane de euro din listarea unui pachet reprezentând circa 15% din capital la bursa londoneză. Fondurile urmau să finanţeze expansiunea companiei pe alte pieţe central şi est-europene, precum şi dezvoltarea serviciilor de televiziune prin cablu şi prin satelit, de internet în bandă largă, telefonie fixă şi telefonie mobilă 3G.

CONSTRUCŢII: Bitum de la Patriciu pentru drumuri

77-8191-02_dinupatriciu_c.jpgToate drumurile naţionale, europene şi autostrăzile care vor fi construite începând de anul viitor vor fi asfaltate cu bitum cu polimer, a anunţat săptămâna trecută Florin Dascălu, director de întreţinere din cadrul CNADR, argumentând că există o astfel de decizie la nivelul conducerii instituţiei. Bitumul cu polimer este produs în prezent în România de două firme: una aparţinând Rompetrol, companie condusă de liberalul Dinu Patriciu, şi Colas, din Mangalia. Potrivit reprezentantului CNADR, bitumul cu polimer este mai elastic şi mai bun calitativ, dar cu 20% mai scump. Decizia a stârnit reacţii politice, PD criticând Guvernul că-şi deserveşte clientela politică. Dinu Patriciu a ripostat, acuzând „mafia drumurilor“ că a descurajat folosirea bitumului cu polimeri. Patriciu a precizat că decizia nu favorizează doar Rompetrol, deoarece există şi alte companii care vor să investească în domeniu sau se poate apela la bitum din import.

ACORD: Ungaria îşi deschide piaţa muncii pentru români

Guvernul României şi cel al Ungariei au semnat, la Sibiu, o Declaraţie comună pentru construirea unei linii de cale ferată de mare viteză, pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa, şi un acord de extindere a domeniilor în care românii pot fi angajaţi în Ungaria fără permis de muncă. În prezent, cetăţenii români pot fi angajaţi în Ungaria, fără permis de muncă, în doar patru domenii care includ 254 de specializări. În alte domenii, muncitorii români pot fi angajaţi doar dacă deţin un permis de muncă, iar piaţa ungară nu dispune de specialişti proprii în acele profesii.

RAPORT: Senatorii contestă privatizarea Petrom

Comisia de anchetă a Senatului a prezentat raportul în cazul privatizării Petrom. Membrii comisiei semnalează o serie de nereguli şi cer renegocierea contractului. Principalele critici aduse privatizării Petrom sunt legate de prevederile referitoare la „îngheţarea“ redevenţelor şi de suportarea costurilor de mediu, subevaluarea rezervelor de ţiţei şi a unor terenuri, precum şi de lipsa de transparenţă în evaluarea companiei. Cel mai mare prejudiciu semnalat în raport, de 7 miliarde de euro, este legat de evaluarea la 22 de dolari a barilului de ţiţei, faţă de 39,59 – cotaţiile în momentul privatizării. Capital a fost prima publicaţie care a semnalat această deficienţă de evaluare, încă din iulie 2006. Raportul Comisiei de anchetă estimează, de asemenea, că modul în care sunt evaluate unele terenuri a căror statut nu era clar în momentul privatizării a adus un alt prejudiciu, de două miliarde de dolari. Chiar dacă raportul va fi aprobat de plenul Senatului, Guvernul nu este obligat să ia măsurile cerute.

IMPOZITE: Declaraţii fiscale online pentru toate firmele

77-8190-02_danielchitoiu_mb.jpgToate firmele vor putea să-şi depună pe internet declaraţiile de impozit, începând de anul viitor, a declarat săptămâna trecută Daniel Chiţoiu, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În prezent, depunerea online a declaraţiilor este posibilă doar în cazul marilor contribuabili şi al companiilor din 11 judeţe şi Bucureşti. În primul trimestru din 2008, depunerea electronică a declaraţiilor va fi extinsă la nivel naţional. Firmele care vor să-şi trimită formularele prin internet trebuie să solicite un certificat digital. Şeful ANAF a anunţat, de asemenea, că din a doua jumătate a lui 2008 va fi introdusă şi posibilitatea plăţii prin internet a dărilor la stat în cazul unor taxe şi impozite.

OBLIGAŢIE: Certificarea situaţiilor financiare, eliminată de Senat

Senatul a aprobat, miercurea trecută, eliminarea obligaţiei de certificare a situaţiilor financiare de către consultanţi, a declarat preşedintele Agenţiei Naţioanale de Administrare Fiscală (ANAF), Daniel Chiţoiu. Camera decizională este cea a Deputaţilor. Obligaţia, contestată de mediul de afaceri din cauza sumelor mari care ar fi trebuit plătite consultanţilor, fusese introdusă de către ANAF prin ordonanţa de modificare a Codului de procedură fiscală din acest an. „Sunt mulţi agenţi economici, circa 25%-30%, care depun declaraţii rectificative pentru corectarea anumitor situaţii financiare“, a explicat Chiţoiu. El a precizat că societăţile solicită certificatele pentru participări la licitaţii, unde trebuie să arate că nu au obligaţii financiare restante. Din acest motiv, declară şi plătesc iniţial o sumă mai mică, după care fac declaraţii rectificative şi plătesc toată suma datorată, îngreunând activitatea de administrare fiscală.

PREŢURI: Inflaţia a depăşit planul, la 6,84%

Inflaţia din ultimele douăsprezece luni a urcat la 6,84% la finele lunii octombre, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Preţurile au avansat luna trecută cu 0,97%, creşterea cea mai mare fiind înregistrată la alimente. În ultimele 12 luni, datele INS indică o scumpire a alimentelor cu 9,52% şi cu 6,36% la servicii. În perioada noiembrie 2006 – octombrie 2007, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 4,73%. Totuşi, ritmul de scumpire a alimentelor s-a încetinit, majorarea preţurilor din octombrie fiind de 1,3%, sub ritmul de 1,94% înregistrat în septembrie.