Brief

Lactalis a cumparat LaDorna Producătorul francez de lactate Lactalis, lider european în domeniu, a achiziţionat compania LaDorna de la fondatorul acesteia, omul de afaceri elveţian Jean Valvis (foto) pentru o sumă situată în jurul a 90 milioane de euro. Valvis se află la al doilea exit de mare amploare, după ce, în 2002, a vândut Dorna Apemin, producătorul apei minerale Dorna, către Coca-Cola, pentru circa 40 de milioane de euro. Tranzacţia a inclus Dorna S.A., Dorna Lactat

Lactalis a cumparat LaDorna

Producătorul francez de lactate Lactalis, lider european în domeniu, a achiziţionat compania LaDorna de la fondatorul acesteia, omul de afaceri elveţian Jean Valvis (foto) pentru o sumă situată în jurul a 90 milioane de euro. Valvis se află la al doilea exit de mare amploare, după ce, în 2002, a vândut Dorna Apemin, producătorul apei minerale Dorna, către Coca-Cola, pentru circa 40 de milioane de euro. Tranzacţia a inclus Dorna S.A., Dorna Lactate şi compania de distribuţie Dorna Helas. Anul trecut, Dorna a avut o cifră de afaceri de 38 de milioane de euro şi un EBITDA de circa 4 milioane. Valoarea pieţei româneşti a lactatelor este estimată la un miliard de euro.

ESTIMARE – Piaţa e-commerce, un miliard de euro în 2010

Comerţul electronic din România va ajunge la un volum anual cumulat al tranzacţiilor de 250 de milioane de euro în acest an, urmând să atingă un miliard de euro în 2010, conform declaraţiilor oficialilor companiilor cu activităţi în mediul online, în cadrul unui seminar e-business. Anul trecut, comerţul online din ţara noastră a ajuns la nivelul de aproximativ 125 de milioane de euro, rata anuală de creştere fiind estimată pentru perioada 2008-2010 la 100%. „Piaţa online din UE se va majora cu câte 25% în următorii patru ani şi va depăşi 400 de miliarde de euro în 2011“, a declarat Marius Ghenea, proprietarul magazinelor online PCfun.ro şi electrofun.ro. „În prezent, sunt 1.500 de magazine online (în România, n.r.). Pe acest segment intră câte un magazin pe zi, însă la două zile iese unul.“

ACORD – Irakul va livra gaze Uniunii Europene

Uniunea Europeană a anunţat, la jumătatea săptămânii trecute, că este aproape de finalizarea unui acord energetic cu Irakul, ca parte a strategiei europene de reducere a dependenţei în acest domeniu faţă de Federaţia Rusă. „Sunt veşti foarte bune în ceea ce priveşte progresul discuţiilor, aşa că putem stabili foarte curând un memorandum de înţelegere privind cooperarea în domeniul energetic“, a declarat preşedintele Comisiei Europene (CE), José Manuel Durao Barroso (foto), după ce a avut discuţii, la Bruxelles, cu premierul irakian Nuri al-Maliki. Prin acest acord, importul de gaze naturale din Irak ar urma să se deruleze prin intermediul gazoductului Nabucco, dinspre Turcia către Austria, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria. „În ceea ce priveşte petrolul, Irakul îşi va majora producţia de la 2,5 milioane de barili pe zi, în prezent, la circa trei milioane de barili pe zi, în 2008. Ţinta este de 4,5 milioane de barili pe zi până în jurul lui 2012“, arată un comunicat al CE.

ANALIZĂ – România, vulnerabilă la criza creditelor

Un clasament al pieţelor emergente cele mai vulnerabile faţă de agravarea crizei mondiale a creditelor, realizat de agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, plasează România pe locul al treilea, după Islanda şi Liban. „Credem că statele suverane din Europa de Est sunt cele mai expuse, în timp ce ţările din Asia şi America Latină, cu excedente comerciale şi importante rezerve valutare, sunt în general mai bine protejate împotriva lipsei de lichidităţi“, a declarat analistul S&P Moritz Kraemer. Ungaria şi Bulgaria se află pe locul şapte şi respectiv opt în acest clasament.

EVOLUŢIE – Petrolul bate record după record

Preţul petrolului a atins luni, 21 aprilie, un nou maxim istoric, depăşind nivelul de 117 dolari pe baril. În cursul dimineţii, petrolul destinat pieţei americane era cotat la 117,12 dolari pe baril, după ce anterior ajunsese la un maxim de 117,4 dolari pe baril. De asemenea, petrolul Brent, de referinţă la bursa londoneză, a urcat la un maxim istoric de 114,65 dolari pe baril, revenind ulterior la 114,37 dolari pe baril. Recent, preşedintele Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Chakib Khelil, a declarat că organizaţia consideră că nu este necesară o suplimentare a livrărilor de ţiţei pentru a reduce presiunea pe preţul petrolului. Majorarea preţului survine în contextul în care există temeri legate de situaţia livrărilor din Nigeria, cel mai mare exportator din Africa, afectate de un act de sabotaj asupra unei conducte a grupului Royal Dutch Shell.

PRIVATIZARE – IAR Ghimbav, scoasă din nou la vânzare

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a scos din nou la vânzare pachetul majoritar, de 12,2 milioane de acţiuni, reprezentând 64,89% din capitalul social al societăţii IAR Ghimbav, care are drept obiect de activitate construcţia şi repararea de aeronave. Privatizarea companiei urmează să fie realizată prin negocierea pe bază de oferte finale, îmbunătăţite şi irevocabile. Documentele de participare şi ofertele finale pot fi depuse până la data de 23 iunie. În evaluarea ofertelor depuse de investitori, 95% din punctajul final va fi reprezentat de preţ şi 5% de investiţiile pentru dezvoltare.

NUMIRE – Nou preşedinte la BCR

Manfred Wimmer, preşedintele executiv al Băncii Comerciale Române (BCR), va ocupa începând de la 1 septembrie funcţiile de director responsabil pentru performanţă şi cea de director financiar al grupului bancar austriac Erste Bank. Începând cu 1 iulie, noul preşedinte executiv al BCR va fi Dominic Bruynseels, fost director pentru pieţe emergente al băncii britanice Barclays. Wimmer, fost director de strategie al Erste şi responsabil al grupului în procesul de privatizare a BCR, a fost numit preşedinte interimar al băncii pe 1 decembrie 2007, în locul lui Nicolae Dănilă, care s-a retras din funcţie.

DECIZIE – Ajutor de stat pentru băncile engleze

Bank of England, banca centrală a Angliei, a anunţat că le va permite băncilor comerciale să convertească active nelichide (de tipul creditelor ipotecare cu risc crescut) în titluri de stat în valoare totală de 50 de miliarde de lire sterline (62,5 miliarde de euro), pentru a asigura lichiditatea pe piaţă şi, totodată, de a spori încrederea în piaţa financiară. Activele nelichide vor putea fi schimbate în bonduri de stat pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii pentru încă doi ani.

CLASAMENT – Deripaska, cel mai bogat rus

Oleg Deripaska, acţionarul majoritar al producătorului de aluminiu Rusal, este cel mai bogat om de afaceri din Rusia, cu o avere de 28,6 miliarde de dolari, conform celui mai recent clasament realizat de revista americană Forbes. Cei mai bogaţi o sută de oameni din Rusia deţin împreună averi cumulate de 522 de miliarde de dolari; suma este de 3,8 ori mai mare decât aceea rezultată din clasamentul anterior, din 2004. Pe poziţia a doua se află Aleksei Mordaşov, acţionarul majoritar al Severstal, cel mai mare producător de oţel din Rusia, cu 24,5 miliarde de dolari. Fostul lider al topului, Roman Abramovici, deţine 24,3 miliarde de dolari şi se află pe locul al treilea.