Superprimarii

Votanţii din 23 de oraşe importante din ţară şi-au ales primarii din primul tur. O parte dintre câştigători au deja mai multe mandate în spate, iar câţiva au reuşit să obţină procente spectaculoase, chiar peste 80%. La Sibiu, Klaus Johanis de la FDGR a obţinut 87,1%. La Cluj, Emil Boc (PD-L) a fost reales cu 70,2% din voturi, iar Radu Mazăre (PSD) cu 67,9% la Constanţa. Precente foarte mari din voturi au obţinut Ilie Bolojan (PNL) la Oradea – 98,5%, Florin Cârciumaru (PSD) la Târgu-Jiu – 82,5%, Gheorghe Ştefan (PD-L) la Piatra Neamţ – 79,3%, Tudor Pendiuc (PSD) la Piteşti – 72%, Gheorghe Scripcaru (PD-L) la Braşov – 69,8%, Gheorghe Falcă (PD-L) la Arad – 67,6% şi Mircea Hava (PD-L) la Alba Iulia – 65%. În Capitală, din primul tur nu au fost aleşi decât primarii sectorului 3, Liviu Negoiţă (PD-L) – peste 78% şi sectorului 2, Neculai Onţanu (PSD) – peste 56%.

107-14105-02brief23.jpg 

RETRAGERE – Încă două fonduri de pensii ies din piaţă

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a retras autorizaţia de administrare a MKB Romexterra Fond de Pensii şi a fondului său de pensii, Fiducia, şi a dispus radierea societăţii din registrul instituţiei. Decizia a fost luată în urma solicitării companiei de a se retrage de pe piaţa pensiilor private obligatorii (Pilonul II). La finalul campaniei iniţiale de aderare în sistemul Pilonului II, fondul Fiducia avea 1.884 de participanţi, din care 150 proveniţi din repartizarea aleatorie. Participanţii au fost repartizaţi, în mod egal, către celelalte 14 fonduri rămase în piaţă, dar vor putea alege să se transfere la oricare alt fond, fără plata unor penalităţi, în termen de 90 de zile de la data repartizării. Până acum, au mai solicitat retragerea din sistemul Pilonului II trei administratori: Marfin, Zepter şi AG2R.

BUGET – Patru luni cu excedent

107-14106-2_varujanvosganian_23_c.jpgBugetul general consolidat a înregistrat, în primele patru luni, un excedent de 1,07 miliarde de lei, reprezentând 0,2% din PIB, sub nivelul înregistrat în perioada similară din 2007, când surplusul a fost de 0,34%. Potrivit datelor Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de Varujan Vosganian, cheltuielile din primele patru luni au însumat 54,77 miliarde de lei, iar veniturile 55,84 miliarde de lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor, 25,03 miliarde de lei, au fost realizate la bugetul de stat, urmat de bugetele locale, cu 13,55 miliarde de lei. La capitolul venituri, cel mai mare aport l-a avut bugetul de stat, cu 22,26 miliarde de lei. Cel mai accelerat ritm de creştere, de 66,68%, a fost înregistrat de încasările din TVA, care au ajuns la 16,98 miliarde de lei.

ENERGIE – Preluare finalizată

Tranzacţia prin care Enel a preluat Electrica Muntenia Sud (EMS) a fost finalizată, grupul italian ajungând la o participaţie de 64,4%, în urma derulării unei majorări de capital de 425 milioane de euro, a anunţat Enel săptămâna trecută. La majorare a participat şi Fondul Proprietatea, care şi-a menţinut participaţia de 12%. Electrica, fostul proprietar al EMS, a rămas cu 23,6% din acţiuni. Directorul general executiv al grupului Enel, Fulvio Conti, a declarat că în următorii 15 ani va efectua investiţii de circa un miliard de euro, pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite clienţilor şi în modernizarea reţelei.

PROGNOZĂ – Salariile prind viteză

Salariul mediu brut lunar va creşte, până în 2020, cu 166%, la 1.133 de euro (3.683 lei), comparativ cu nivelul estimat pentru acest an, de 425 euro (1.507 lei), potrivit prognozei de primăvară pe termen lung realizată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Estimările  publicate anterior privind salariul mediu brut până în 2013, când va ajunge la 685 de euro (2.226 lei), rămân neschimbate. Pentru intervalul 2014-2020, CNP anticipează ritmuri anuale de creştere cuprinse între 7,3% şi 7,7%.

FINANŢĂRI – Mai mulţi bani pentru IMM

Banca Europeană pentru Investiţii va spori finanţarea acordată IMM, în perioada 2009-2010, a anunţat preşedintele instituţiei, Philippe Maystadt, citat de Reuters, precizând că aceasta a fost solicitarea unora dintre miniştrii statelor UE. În România, BEI a acordat anul trecut 175 de milioane de euro pentru mai multe proiecte, din care European Fund for Southeast Europe, specializat în finanţarea microîntreprinderilor şi firmelor mici, a primit 2,635 milioane euro. Alte 30 de milioane de euro au fost acordate BRD, pentru finanţarea IMM. BEI a anunţat că ar putea împrumuta mai multe companii de leasing din România cu până la 250 de milioane de euro pentru finanţarea de proiecte pe termen lung promovate de IMM şi instituţii publice.

PREŢURI – Campioni la scumpiri în industrie

Preţurile producţiei industriale totale, incluzând piaţa internă şi cea externă, au crescut în aprilie cu 15,5%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, şi cu 1,1% comparativ cu martie 2008, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cu astfel de creşteri ale preţurilor faţă de aprilie 2007, România s-a menţinut, în aprilie, pe locul trei în UE, fiind devansată doar de Lituania şi Danemarca. Raportat la perioada similară a anului trecut, cel mai dinamic sector a fost industria prelucrătoare (+17,7%), urmat de industria extractivă (+13,2%). Tot locul trei a fost ocupat de România şi în privinţa creşterii preţurilor producţiei industriale în aprilie faţă de martie 2008, în urma Danemarcei, cu 3,3%, şi a Irlandei şi Olandei, la egalitate, cu 1,5%.

ZONA EURO – Undă verde pentru Slovacia

Miniştrii de Finanţe ai UE sunt de acord ca Slovacia să intre în zona euro la 1 ianuarie 2009. Într-o scrisoare pe care miniştrii o vor înainta liderilor din statele pe care le reprezintă înaintea summit-ului UE din această lună, se arată că Slovacia a îndeplinit toate criteriile pentru a deveni cel de-al 16-lea membru al zonei euro, în pofida temerilor exprimate de Banca Centrală Europeană în ceea ce priveşte rata inflaţiei din acest stat.

BLOCAJ – Mandat cu cântec la Curtea de Conturi

107-14107-2_dandrosusaguna_23_rp.jpgSenatorii au decis, săptămâna trecută, că mandatul consilierilor Curţii de Conturi este de nouă ani şi nu poate fi prelungit sau înnoit şi au stabilit înfiinţarea Autorităţii de Audit pentru fondurile nerambursabile pre şi post aderare acordate de UE. Deciziile sunt incluse într-un proiect de lege, adoptat de Senat, care modifică şi completează Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. În prezent, plenul Curţii se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile. Mandatul celor 13 membri, inclusiv al preşedintelui Dan Drosu Şaguna, a expirat la 31 mai, după ce a fost prelungit de două ori. Chestorul Senatului, Ioan Chelaru, propusese, pentru rezolvarea situaţiei, prelungirea mandatului, într-o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, care ar putea avea loc în 17 sau 18 iunie.