Apple, mai valoroasă decåt Google Apple Inc. a devenit în mod oficial, la sfårşitul săptămånii trecute, compania cu cea mai mare capitalizare de piaţă din Silicon Valley, de 158,8 miliarde de dolari, depăşind gigantul Google, a cărui valoare de piaţă este ceva mai mică, de 157,2 miliarde. Impactul pozitiv al vånzărilor noii generaţii a telefonului mobil iPhone (un milion de astfel de terminale s-a våndut în prima săptămånă de la lansare) a
Apple, mai valoroasă decåt Google
Apple Inc. a devenit în mod oficial, la sfårşitul săptămånii trecute, compania cu cea mai mare capitalizare de piaţă din Silicon Valley, de 158,8 miliarde de dolari, depăşind gigantul Google, a cărui valoare de piaţă este ceva mai mică, de 157,2 miliarde. Impactul pozitiv al vånzărilor noii generaţii a telefonului mobil iPhone (un milion de astfel de terminale s-a våndut în prima săptămånă de la lansare) a ridicat preţul acţiunilor Apple cu 44% în ultimele 12 luni, în timp ce declinul lent al creşterilor din sectorul publicităţii pe internet, provocate de criza imobiliară care a afectat economia SUA, au redus preţul acţiunilor Google. Acţiunile companiei care operează cel mai folosit motor de căutare pe internet din lume au atins anul trecut pragul istoric de 700 de dolari per unitate, în prezent fiind stabilizate la puţin peste 500 de dolari.
STUDIU – Piaţa imobiliară din Romånia: 4 mld. de euro
Tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare din Romånia au însumat, în perioada 2003-2008, peste patru miliarde de euro, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al cincilea într-un clasament al regiunii Europei Centrale şi de Est, elaborat de compania CB Richard Ellis. Aceste tranzacţii au reprezentat nouă procente din totalul de 45 de miliarde de euro, afirmă raportul. Cea mai mare piaţă din regiune este Polonia, unde valoarea tranzacţiilor imobiliare a fost, în perioada analizată, de 14 miliarde de euro. Următoarele poziţii sunt ocupate de Rusia, cu peste opt miliarde de euro, Cehia (aproape opt miliarde de euro) şi Ungaria (aproximativ cinci miliarde de euro). În primul semestru al acestui an, în Romånia au fost tranzacţionate proprietăţi de circa 900 milioane de euro, în creştere cu 34% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, o performanţă peste media regiunii, unde nivelul cumulat al tranzacţiilor a scăzut cu 14% faţă de primele şase luni din 2007, pånă la 4,9 miliarde de euro.
ELECTORALE – Cåte 6% din PIB pentru sănătate şi infrastructură
PROGNOZA – OPEC revizuieşte în scădere cererea de petrol
Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a redus din nou, pentru a cincea oară în acest an, estimările referitoare la creşterea cererii la nivel mondial pentru petrol în cursul acestui an, informează agenţia Reuters. Potrivit raportului lunar al organizaţiei, cererea de petrol pe piaţa mondială se va majora în 2008 cu un milion de barili pe zi, pånă la nivelul de 32,05 milioane de barili pe zi. În iulie, OPEC a produs 32,64 de milioane de barili pe zi. Luna trecută, organizaţia a estimat că, în anul viitor, cererea pentru petrolul produs de statele sale membre va urca la nivel internaţional cu 900.000 de barili pe zi; în acelaşi timp, producţia din statele care nu sunt membre ale OPEC va avansa la 950.000 de barili pe zi.
AVERTISMENT – Romånia şi Bulgaria, risc de „aterizare dură“
Economiile est-europene s-ar putea confrunta cu o încetinire a ritmului de creştere, după o evoluţie pozitivă care a durat circa un deceniu, motivele fiind majorarea costurilor cu salariile, problemele cu infrastructura, avansul inflaţiei şi climatul economic nefavorabil de pe plan mondial, afirmă o analiză a publicaţiei „The Economist“. În ceea ce priveşte Romånia şi Bulgaria, ţări care au cunoscut în ultima perioadă ritmuri anuale de creştere de 7%-8%, „The Economist“ afirmă că „sunt în prezent candidate principale la o aterizare dură“. Polonia, cel mai mare stat din regiune, are cele mai bune perspective pe termen scurt, consideră analiştii publicaţiei, şi ar putea adopta moneda unică europeană în 2013; Slovenia este deocamdată singurul stat fost socialist care a trecut deja la euro, în vreme ce Slovacia va adopta euro în anul viitor. Pe de altă parte, autorii analizei îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu Ungaria, care, pe de o parte, are cea mai mare pondere din regiune a cheltuielilor publice în PIB, de 50%, iar pe de alta, depinde de exporturile către ţările din vestul Europei, care reprezintă circa 40% din PIB-ul vecinilor noştri.
LUCRARI – Aeroportul Băneasa, închis două săptămåni
Aeroportul Băneasa va fi închis în perioada 29 septembrie – 12 octombrie, pentru finalizarea unor lucrări de reparaţii la pistă, a declarat directorul general al aeroportului, Ştefan Mladin. Zborurile programate anterior să decoleze şi să aterizeze pe acest aeroport ar putea fi operate pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă. „Companiile, probabil, se vor muta pe Otopeni, însă asta ţine de politica fiecăreia. Pot exista şi anulări de curse sau modificări ale orarelor de zbor“, a afirmat oficialul. Pentru reparaţia pistei, aeroportul a contractat un împrumut de 20 de milioane de euro, care va fi garantat cu clădirea aerogării şi cu un teren de 4,5 hectare.
PROIECT – Privatizarea Poştei, în måinile viitorului guvern
Guvernul va decide în cursul anului viitor dacă va privatiza sau nu Poşta Romånă, conform afirmaţiilor ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Karoly Borbely. „Anul acesta am preluat planul de restructurare a Poştei din mers şi urmează ca, la anul, guvernul viitor să vadă care este cea mai bună soluţie“, a afirmat Borbely. Potrivit directorului general al companiei, Dan Mihai Toader, decizia va aparţine exclusiv celor doi acţionari ai Poştei, Ministerul Comunicaţiilor şi Fondul Proprietatea. Poşta ar putea fi privatizată, conform planului de restructurare, în 2013. În primul semestru, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 694 de milioane de lei, cu 44,7% mai mult faţă de prima jumătate a anului trecut, şi a obţinut un profit brut de aproape 80 de milioane de lei, de circa trei ori mai mare decåt în 2007.
ESTIMARE – Criza economică stimulează piaţa PC-urilor