Brief

Start la Autostrada Transilvania Compania americană Bechtel a asfaltat primii cinci kilometri din Autostrada Transilvania, pe sectorul Gilău-Cåmpia Turzii, între localităţile Turda şi Luna. „Am început să turnăm asfalt, pånă acum fiind asfaltat cam un kilometru pe zi pe un sens de mers, fiind finalizaţi cinci kilometri şi sunt pregătiţi pentru asfaltare alţi peste 15 kilometri de drum“, a declarat Bogdan Sgårcitu, directorul de comunicare al companie

Start la Autostrada Transilvania

Compania americană Bechtel a asfaltat primii cinci kilometri din Autostrada Transilvania, pe sectorul Gilău-Cåmpia Turzii, între localităţile Turda şi Luna. „Am început să turnăm asfalt, pånă acum fiind asfaltat cam un kilometru pe zi pe un sens de mers, fiind finalizaţi cinci kilometri şi sunt pregătiţi pentru asfaltare alţi peste 15 kilometri de drum“, a declarat Bogdan Sgårcitu, directorul de comunicare al companiei. Bechtel susţine că mai are de încasat de la statul romån peste 80 de milioane de euro pentru decontarea lucrărilor pe lunile aprilie, mai, iunie şi iulie. Compania pune întårzierile la lucrări pe seama ritmului lent al exproprierilor şi al relocărilor de utilităţi. Constructorul a încasat, potrivit CNADNR, un avans de 132 de milioane de euro la începutul anului (circa 30% din valoarea totală a lucrărilor programate pentru acest an), precum şi plăţi restante de 92 milioane euro pentru lucrările de execuţie aferente perioadei decembrie 2007 – aprilie 2008. Fondurile alocate în acest an de stat pentru Autostrada Transilvania au fost suplimentate cu circa 112 milioane de euro la a doua rectificare bugetară din acest an, din iulie.

DECIZIE – Noile norme de creditare au fost publicate

Noul regulament referitor la creditele acordate populaţiei a fost publicat în Monitorul Oficial la sfårşitul săptămånii trecute. Potrivit documentului, băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate în anul anterior la Fisc. Veniturile care depăşesc nivelul stabilit pot fi luate în calcul doar dacă se prezintă documente justificative care demonstrează caracterul lor de continuitate. Nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare se stabilesc diferenţiat pe categorii de clientelă, pe destinaţia creditului (de consum sau ipotecar), pe tipul creditului (în funcţie de moneda de exprimare sau de indexare), de tipul de dobåndă (fixă sau variabilă) şi de comportamentul clientului în legătură cu onorarea serviciului datoriei.

SCANDAL – Sistarea plăţilor SAPARD, motiv de procese

Federaţia Agrostar, a producătorilor din agricultură, i-a solicitat săptămåna trecută ministrului agriculturii, Dacian Cioloş, demiterea conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP); totodată, Agrostar a anunţat că va acţiona APDRP în judecată în cursul acestei săptămåni. Autorităţile din Romånia au oprit temporar plăţile către beneficiarii programului SAPARD, după ce Comisia Europeană a suspendat procesarea unei cereri de plată în valoare de 28,3 milioane de euro transmise de Romånia, în urma deficienţelor constatate la auditul din luna iunie, care a relevat probleme importante în sistemul de management şi control al APDRP. „E strigător la cer, în condiţiile în care colegii noştri şi-au făcut proiectele, să se trezească acum că nu mai pot beneficia de fondurile comunitare“, a afirmat Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar.

PROIECT – Cinci frigidere noi våndute, unul reciclat

Producătorii şi importatorii de aparate electrice şi electronice ar putea fi obligaţi să colecteze de la populaţie echivalentul a 20% din cantitatea de produse våndute anual, conform unui proiect de modificare a unei hotăråri de guvern afişat pe site-ul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Această obligaţie exista şi pånă în prezent, însă fără precizarea unei cantităţi anume. „Nu facem decåt să introducem o ţintă clară în acest domeniu, sub sancţiunea unei penalizări, unei amenzi“, a afirmat Simona Vaida, expert al MMDD pe probleme de management al deşeurilor. „Este treaba reprezentanţilor acestor firme cum vor reuşi să-i convingă pe romåni să aducă electrocasnicele vechi şi să scape de ele într-un mod ecologic în momentul în care-şi vor cumpăra unele noi“, a explicat Vaida. Dacă ţinta de colectare de 20% va fi atinsă de toţi producătorii şi importatorii din piaţă, în Romånia ar putea fi colectate anual peste două kilograme de astfel de deşeuri pe cap de locuitor; ţinta pe care Romånia trebuie să o atingă este de patru kg pånă în 2015, sub sancţiunea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.

STUDIU – Recesiune la nivel global

Jumătate din economia mondială este deja sau va intra în curånd în recesiune, afirmă un studiu al grupului financiar Goldman Sachs, citat de cotidianul britanic Daily Telegraph. Potrivit analiştilor instituţiei, recesiunea ameninţă sau a lovit deja economiile SUA, Japoniei, a Marii Britanii, precum şi ale mai multor state din zona euro. În trimestrul al doilea, Franţa, Germania şi Japonia au înregistrat o scădere a PIB-ului, în timp ce în cazul Marii Britanii acesta a înregistrat un avans de numai 0,1% faţă de perioada ianuarie-martie, cea mai slabă performanţă de la recesiunea care a lovit economia insulară de la începutul anilor ‘90.

PROGNOZA – 2008, un record al investiţiilor străine?

Agenţia Romånă pentru Investiţii Străine (ARIS) a revizuit în urcare estimările referitoare la valoarea investiţiilor străine directe atrase de Romånia în acest an. „Valoarea investiţiilor străine directe în primul semestru al anului în curs este de 4,75 miliarde de euro. Preconizăm că, pånă la finele acestui an, valoarea investiţiilor străine directe va depăşi opt miliarde de euro“, a declarat Monica Bărbuleţiu, vicepreşedintele ARIS. „Portofoliul ARIS cuprinde în prezent un număr de 92 de proiecte, în valoare totală de peste cinci miliarde de euro. Cifra indicată nu include proiectul Voestalpine, cu o valoare totală de 5,5 miliarde de euro“, a precizat oficialul. La råndul său, ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, tot săptămåna trecută, că „putem spera să doboråm în acest an recordul psihologic de zece miliarde de euro“.

PREMIERA – Sandero Stepway, un pas către viitorul SUV Dacia

Grupul Renault a prezentat săptămåna trecută primele imagini cu Sandero Stepway, un automobil crossover, destinat pieţei sud-americane. Acesta reprezintă, probabil, viitorul model SUV Dacia care ar putea ajunge pe şoselele din Romånia. În prima fază, Sandero Stepway va fi comercializat în Brazilia, începånd din octombrie, într-o versiune cu o singură motorizare – 1,6l 16v, 112 CP, alimentat cu bioetanol; ulterior, automobilul va ajunge şi în Argentina, unde va putea fi cumpărat şi într-o variantă cu motorizare diesel. În Romånia, crossoverul Dacia va fi lansat cel mai probabil în vara anului viitor, urmånd a fi comercializat din toamna lui 2009.

RECORD – Cel mai mare PIB din ultimii 20 de ani

Produsul intern brut (PIB) a înregistrat în primul semestru al acestui an o creştere de 8,6%, un record al ultimelor două decenii, conform declaraţiilor ministrului economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian. „Nu am mai avut o astfel de creştere economică de cel puţin două decenii. De cånd am introdus indicatorul PIB, acestea sunt niveluri-record“, a afirmat ministrul. Conform prognozelor, Romånia ar putea ajunge, pånă în 2012, pe poziţia a 12-a între statele europene din punctul de vedere al PIB. Conform estimărilor făcute publice de Vosganian, Romånia ar urma să atingă o valoare a PIB de 450 de miliarde de euro în 2020, datorită unei creşteri economice susţinute şi în deceniul viitor. În primele şase luni ale anului trecut, avansul PIB a fost de 5,8% şi de 6% pentru întregul an trecut. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică, pentru 2008, o creştere economică de 6,5%.