Brief

Băneasa, aeroport de business Aeroportul Băneasa din Bucureşti ar putea fi folosit în viitor doar pentru zborurile de tip business şi pentru lucrările de reparaţii la aeronave efectuate de compania Romaero, a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu. „Aeroportul Băneasa, care este practic în oraş, deserveşte zborurile low cost“, a afirmat premierul. „Otopeni are capacitate suficientă pentru a prelua şi aceste zboruri, iar operatorii low cost trebuie să se pre

Băneasa, aeroport de business

Aeroportul Băneasa din Bucureşti ar putea fi folosit în viitor doar pentru zborurile de tip business şi pentru lucrările de reparaţii la aeronave efectuate de compania Romaero, a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu. „Aeroportul Băneasa, care este practic în oraş, deserveşte zborurile low cost“, a afirmat premierul. „Otopeni are capacitate suficientă pentru a prelua şi aceste zboruri, iar operatorii low cost trebuie să se pregătească pentru această schimbare de destinaţie.“ Un proiect de hotăråre al Ministerului Transporturilor prevede ca aeroportul Băneasa să preia cursele cu caracter special, cum ar fi cele destinate demnitarilor, şi zborurile utilitare pentru deservirea oraşului. În luna august, Guvernul a decis efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru construcţia unui nou aeroport în zona de sud a Bucureştiului, fiind posibilă închiderea aeroportului Otopeni. Conform unor declaraţii anterioare ale ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, noul aeroport ar putea fi amplasat în zona localităţii Adunaţii Copăceni, la circa 20 km de Capitală.

FINANŢE – A treia rectificare bugetară

La mijlocul acestei săptămåni, Guvernul va decide cea de-a treia rectificare bugetară din acest an, care implică, potrivit ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, o majorare a veniturilor cu 6,4 miliarde de lei, precum şi o creştere a cheltuielilor cu şapte miliarde de lei. „Plafoanele au fost deja aprobate în şedinţa precedentă. În aceste condiţii, deficitul va rămåne la 2,3% din PIB, pentru că vorbim de o altă valoare a produsului intern, de aproximativ 500 de miliarde de lei“, a afirmat Vosganian. Conform acestuia, un miliard de lei va fi alocat pentru plata drepturilor salariale ale judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a proceselor pierdute în ultima perioadă de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

CONFLICT – Desfiinţarea ANRCTI, motiv de harţă cu CE

La sfårşitul săptămånii trecute, comisarul european pentru Societatea Informaţională, Viviane Reding, i-a cerut ministrului Comunicaţiilor, Karoly Borbely, explicaţii legate de reorganizarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRCTI), care a devenit, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, Autoritatea Naţională de Comunicaţii (ANC). „Sunt îngrijorată de măsurile luate pentru restructurarea autorităţii romåne de reglementare, în mod special prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în contextul în care Parlamentul se pregăteşte să adopte o nouă lege cu acelaşi subiect“, afirmă Reding. În replică, purtătorul de cuvånt al Guvernului, Camelia Spătaru, a declarat că decizia „nu afectează în niciun fel independenţa instituţiei care reglementează domeniul IT şi al comunicaţiilor. Noua autoritate are aceeaşi subordonare ca şi ANRCTI (faţă de Guvern, n.r.) şi păstrează raporturi similare cu celelalte instituţii.“ Comisarul european a cerut şi explicaţii pentru demiterea lui Dan Georgescu, fostul preşedinte al ANRCTI, înlocuit din funcţie de Dorin-Liviu Nistoran (foto). ANC a fost înfiinţată în aceeaşi zi în care Georgescu obţinuse în faţa Curţii de Apel Bucureşti suspendarea deciziei de demitere. Preşedintele ANC va fi tot Nistoran.

DECIZIE – Ford: ajutoare de stat de 143 mil. euro

Producătorul american de automobile Ford va beneficia de un ajutor de stat în valoare totală de 143 de milioane de euro pentru investiţiile la Automobile Craiova, în perioada 2008-2012. Cuantumul ajutorului a fost aprobat de Guvern, cu avizul Comisiei Europene. Din această sumă totală, Ford ar putea primi pånă la sfårşitul acestui an 17,5 milioane de euro, cu condiţia realizării unor investiţii programate de 145 de milioane de euro. În 2009, Ford trebuie să realizeze investiţii de 172 de milioane de euro la uzina de autovehicule şi de cinci milioane de euro la cea de motoare. Investiţia totală prevăzută pentru fabrica de autovehicule este de 494 milioane de euro, iar cea în producţia de motoare, de 181 de milioane de euro.

DECLARAŢII – Asigurătorii europeni, la adăpost de criza financiară?

Criza financiară declanşată pe piaţa din Statele Unite ale Americii nu va afecta grav afacerile companiilor de asigurare-reasigurare, conform lui Thomas Steffen, preşedintele grupului supraveghetorilor asigurătorilor europeni (CEIOPS). „Efectul imediat asupra sectorului european al asigurărilor este limitat“, a afirmat acesta. „Principalele probleme ale companiei AIG au provenit din operaţiunile de asigurare a obligaţiunilor, care au fost utilizate pentru garantarea produselor structurate complexe. Totuşi, aceste produse joacă un rol minor în Europa“, a explicat oficialul. AIG (American International Group) a fost salvat de la faliment săptămåna trecută, printr-un împrumut în valoare de 85 de miliarde de dolari acordat de banca centrală a SUA, garantat cu 79,9% din acţiunile companiei. AIG este activ şi pe piaţa din Romånia (în asigurări şi pensii private); oficialii subsidiarei locale au declarat că grupul american nu va retrage lichidităţi de pe piaţa romånească.

PREMIERA – Bulgarii îşi fac holding energetic naţional

Ministerul Energiei din Bulgaria a decis înfiinţarea unui holding energetic cu active de patru miliarde de euro, informează agenţia Reuters. „Toate actele necesare constituirii holdingului au fost înaintate Registrului Comerţului“, arată un comunicat al ministerului, citat de Reuters. Noul grup cuprinde Bulgargaz (compania naţională de distribuţie a gazelor naturale), NEK (principalul producător de energie electrică), Maritsa East (cea mai mare companie minieră), termocentrala Maritsa East Two şi centrala nucleară Kozlodui. Grupul ar putea avea venituri anuale de peste 1,8 miliarde de euro.

EFECTE – Ruşii resimt în plex şocul financiar

Criza financiară a lovit puternic şi economia Rusiei. Ajutorul de stat acordat sectorului financiar a crescut la 130 de miliarde de dolari, după ce bursele ruse au înregistrat cele mai mari pierderi din ultimul deceniu, potrivit agenţiei Reuters. La jumătatea săptămånii trecute, tranzacţiile pe principalele două burse ruse au fost oprite timp de două zile. Conform estimărilor analiştilor, investitorii au retras circa 36 de miliarde de dolari de pe piaţa rusă de la începutul lunii august. De la 1 octombrie, taxa impusă exporturilor de petrol va fi redusă cu 23%, la 372 de dolari pe tonă, pentru a le permite companiilor afectate de scăderea preţului ţiţeiului să economisească 5,5 miliarde de dolari şi pentru a susţine acţiunile acestora.

PREVIZIUNI – Creşterea economică, ameninţată de demografie

Scăderea natalităţii care s-a manifestat începånd cu anul 1992 va afecta creşterea economică pe termen lung a Romåniei, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale a Romåniei, Valentin Lazea. „Doar şapte ţări ar reuşi să aibă creşteri economice mai mari de 5% timp de peste 20 de ani, printre care China, Irlanda şi Macao, dar niciuna dintre acestea nu a avut probleme demografice“, a afirmat acesta. „Romånia nu poate să spere, din cauza problemelor demografice, să aibă astfel de ritmuri de creştere à la longue.“ În opinia lui Lazea, migraţia forţei de muncă către alte state europene ar putea fi un fenomen temporar şi reversibil, însă scăderea natalităţii ar putea produce efecte negative pe piaţa muncii încă din 2010.