Salariada face ecouri in lume
Valul de revendicări salariale declanşat săptămåna trecută de mai multe confederaţii sindicale din învăţămånt, sistemul sanitar şi administraţia publică are deja ecouri în presa internaţională. Un comentariu al agenţiei Agence France Presse (AFP) arată că guvernul romån a căzut în capcana propriei sale generozităţi, prin „cadourile electorale“ oferite diferitelor categorii socio-profesionale în ultimele luni. Astfel, pensiile au fost majorate înainte de termenul stabilit anterior, începånd cu 1 octombrie, cu o pondere de 20%. De la aceaşi dată, salariul minim pe economie a fost crescut de la 500 de lei la 540 de lei; de la 1 ianuarie 2009, acesta va fi de 600 de lei. De asemenea, au fost majorate ajutoarele de şomaj şi subvenţiile pentru agricultori, iar creşterea preţului la gazele naturale livrate populaţiei a fost amånată. Cererea de majorare cu 50% a salariilor profesorilor a atras după sine revendicări similare din partea funcţionarilor publici, a celor din Justiţie, a Colegiului Medicilor şi a sindicatelor personalului TESA din sistemul sanitar. Confruntat cu aceste cereri, ministrul de finanţe, Varujan Vosganian, a afirmat că pentru susţinerea acestor revendicări ar fi nevoie de circa şase miliarde de euro. „Această alocare bugetară ar avea efecte de necontrolat asupra funcţionării statului“, a precizat ministrul.
PRABUŞIRE – Leul, în picaj accelerat
Cursul de referinţă al leului faţă de euro publicat de Banca Naţională a Romåniei a coboråt, la începutul acestei săptămåni, la 3,941 de unităţi, cel mai scăzut nivel atins de moneda naţională faţă de cea europeană de la sfårşitul anului 2004. Luni, 6 octombrie, în cursul dimineţii, cotaţia leului a atins un nivel maxim de 3,955 de lei pentru un euro, stabilizåndu-se apoi în intervalul 3,9420 – 3,9480 lei/euro. În acelaşi timp, euro s-a depreciat cu peste un procent faţă de dolar, ajungånd la cel mai scăzut nivel de referinţă faţă de moneda americană din ultimele 13 luni – 1,3617 de dolari la un euro.
PREMIERA – Germania garantează toate depozitele bancare
Germania va garanta în totalitate depozitele bancare ale populaţiei, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro, informează agenţia Reuters, măsură introdusă în prealabil şi de Irlanda şi Grecia. Totodată, autorităţile federale germane au anunţat că banca Hypo Real Estate (HRE) va primi o finanţare de 50 miliarde euro de la banca centrală a Germaniei şi de la un consorţiu de instituţii financiare. „Sectorul financiar a decis să furnizeze încă 15 miliarde euro lichiditate pentru HRE, peste cele 35 de miliarde euro deja incluse în angajamentul luat împreună cu banca centrală. Odată cu aplicarea acestei soluţii, banca va fi stabilizată, iar piaţa financiară germană va fi consolidată în aceste vremuri dificile“, arată un comunicat al guvernului federal condus de cancelarul Angela Merkel.
URGENŢA – Pragul deficitului bugetar, relaxat de criză
Statele membre ale UE îşi vor putea majora deficitele bugetare în contextul crizei financiare mondiale, conform unei clauze din Pactul pentru Creştere şi Stabilitate al Uniunii, care ar putea fi pusă în aplicare după întålnirea din weekendul trecut dintre preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel, premierul Marii Britanii, Gordon Brown, şi prim-ministrul Italiei, Silvio Berlusconi. În prezent, statele membre ale UE nu pot depăşi un deficit bugetar de 3%, sub sancţiunea unor amenzi. Mai multe ţări din Uniunea Europeană se aşteaptă la o încetinire considerabilă a creşterii economice. Economia franceză, a doua ca mărime din UE, a intrat în recesiune, iar prognoza referitoare la deficitul bugetar pentru 2008 şi 2009, de 2,7%, este prea optimistă.
PREVIZIUNE – Promisiunile electorale, riscante pentru economie
Majorarea salariilor din Romånia cu o rată mai mare decåt aceea a productivităţii va determina scăderea competitivităţii, adåncirea deficitului comercial şi, în final, deprecierea leului, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a Romåniei, Mugur Isărescu. „Reducerea ratei inflaţiei, cåt şi stabilitatea cursului valutar sunt indisolubil legate de coerenţa mixului de politici adoptate de autorităţi. Mai cu seamă în condiţiile în care în ultima vreme apropierea alegerilor a dus la promisiuni fără acoperire şi chiar la legiferarea unor măsuri de natură să afecteze semnificativ echilibrele macroeconomice, Banca Naţională are datoria de a semnala riscurile majore care pot fi generate de politici nefundamentate“, a arătat Isărescu.
CERERE – Producătorii auto cer credite de 40 mld. euro
Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, care grupează cele mai mari grupuri auto de pe Vechiul Continent, a anunţat că membrii săi vor solicita un credit în valoare de 40 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru a dezvolta maşini ecologice. Potrivit lui Sergio Marchionne, preşedintele organizaţiei şi director general al grupului italian Fiat, solicitarea este rezultatul unui acord unanim al membrilor asociaţiei. Acesta este o replică la măsura similară luată în Statele Unite, unde Congresul a aprobat acordarea unui credit de 25 miliarde de dolari către constructorii auto General Motors, Ford şi Chrysler, în condiţii avantajoase, pentru dezvoltarea de vehicule şi motoare cu impact redus asupra mediului.
RISC – ING: Aterizare dură în 2009?
Romånia riscă o aterizare dură a economiei în anul următor, a declarat la sfårşitul săptămånii trecute Nicolae Alexandru Chidesciuc, economist-şef al ING Bank Romånia. În opinia lui Chidesciuc, cele mai mari corecţii le vor înregistra în anul viitor sectoarele orientate pe activităţi destinate consumului. Conform acestuia, prognoza ING de creştere economică a ţării noastre aferentă anului 2009 a fost redusă de la 5,1% la 3,8%. Pentru anul în curs, banca a anunţat o prognoză de creştere economică ajustată în sus, de la 6,6% la 8,8%, pe baza majorării consumului şi a investiţiilor. Analiza băncii indică o creştere a deficitului bugetar cu peste trei procente atåt în decursul acestui an, cåt şi în 2009; pentru acest an, estimarea ING a deficitului bugetar este de 3,8% din PIB. În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, instituţia prognozează o creştere a acestuia de la 13,9% la 14,3%.
DECLARAŢII – AOAR: promisiunile electorale sunt un pericol
„Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romånia (AOAR) apreciază ca periculoasă şi de neacceptat competiţia naţională a promisiunilor de natură economică, imediate sau viitoare, competiţie lansată în ultima perioadă în lipsa oricărei dezbateri profesioniste a bazei economice actuale şi a celei preconizate pentru următorii patru ani“, arată un comunicat al organizaţiei prezidate de Florin Pogonaru. Comunicatul AOAR se referă la „lipsa de preocupare a Guvernului, a partidelor politice în a identifica, propune şi aproba măsuri care să conducă la susţinerea în regim de urgenţă a economiei reale, pentru a se evita reducerea sau chiar anularea dezvoltării economice a ţării în anii următori“. AOAR mai arată că a solicitat în mod repetat Ministerului Finanţelor să prezinte proiectul de buget pentru anul viitor, precum şi previziunile bugetare preconizate pentru perioada 2010-2013, împreună cu măsurile fiscale preconizate a fi luate. „Răspunsul a fost unul descurajator, prezentat la 2 octombrie sub forma unor modificări punctuale şi discutabile aplicate Codului fiscal.“
