Brief

Dacia intrerupe patru zile productia Dacia va întrerupe producţia la uzina de la Mioveni în zilele de 30 şi 31 octombrie, precum şi pe 13 şi 14 noiembrie, pentru a adapta programul de fabricaţie la cererea comercială, a anunţat, vineri, producătorul auto. „Fabricaţia de piese de schimb, activitatea anumitor sectoare ale Uzinei Mecanice, cea a centrului CKD (pachete de piese destinate exportului şi asamblării în alte uzine - n.r.), precum şi expediţiile de vehicule vor cont

Dacia intrerupe patru zile productia

Dacia va întrerupe producţia la uzina de la Mioveni în zilele de 30 şi 31 octombrie, precum şi pe 13 şi 14 noiembrie, pentru a adapta programul de fabricaţie la cererea comercială, a anunţat, vineri, producătorul auto. „Fabricaţia de piese de schimb, activitatea anumitor sectoare ale Uzinei Mecanice, cea a centrului CKD (pachete de piese destinate exportului şi asamblării în alte uzine – n.r.), precum şi expediţiile de vehicule vor continua fără întrerupere“, se arată într-un comunicat al Dacia. În ianuarie 2008, uzina de la Mioveni a ajuns la o cadenţă de 1.300 de vehicule pe zi, nivel maxim pentru istoria uzinei. Întreruperea producţiei în cele patru zile înseamnă un minus de 5.200 de unităţi din totalul de 310.000 planificate pentru acest an. Constructorul francez de automobile Renault va închide şi aproape toate fabricile din Franţa pentru o perioadă cuprinsă între una şi două săptămåni, începånd de săptămåna vitoare, pentru a face faţă scăderii vånzărilor.

PETROL – OPEC reduce producţia

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis să reducă producţia cu 1,5 milioane de barili pe zi, în urma unei reuniuni desfăşurate săptămåna trecută la Viena. Măsura, determinată de scăderea cererii şi a preţurilor, a fost confirmată vineri de ministrul petrolului din Arabia Saudită, Ali al-Naimi. Efectele au întårziat să se producă însă în aceeaşi zi. Preţul petrolului a scăzut, vineri, după anunţarea deciziei OPEC, sub 64 de dolari pe baril la New York, un nou minim al ultimelor 16 luni, piaţa fiind dominată de perspectivele pesimiste ale economiei globale. Şi cotaţia ţiţeiului Brent, de referinţă la bursa de la Londra, s-a redus în aceeaşi zi cu 3,41 dolari, la 62,51 dolari pe baril. Barilul de petrol se tranzacţionează în prezent, pe principalele pieţe internaţionale, la mult mai puţin de jumătate din preţul-record de peste 147 dolari consemnat cu patru luni în urmă.

PROMULGARE – OK final pentru majorarea salariilor în educaţie

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, vinerea trecută, că a promulgat legea prin care salariile cadrelor didactice vor creşte cu 50%, de la 1 octombrie. Şeful statului a spus că legea respectă criteriile de constituţionalitate şi consideră oportună promulgarea acesteia. Reprezentanţii agenţiilor de rating şi analiştii financiari au arătat că măsura va avea un rol destabilizator în economie, provocånd presiuni inflaţioniste şi transmiţånd un semnal negativ investitorilor internaţionali. Efectele riscă să devină cu atåt mai grave dacă se va da curs şi altor solicitări similare de creşteri, din celelalte sectoare bugetare. Majorarea salariilor în învăţămånt nu a fost luată în calcul de Guvern la elaborarea proiectului de buget care urmează să fie trimis Parlamentului spre aprobare.

ÎMPRUMUT – AIG a topit trei sferturi din ajutorul de stat

American International Group (AIG) a împrumutat deja 90,3 miliarde de dolari de la guvernul Statelor Unite, echivalentul a trei sferturi din fondurile totale de peste 120 de miliarde de dolari puse la dispoziţie de stat pentru salvarea asigurătorului de la faliment, anunţă Wall Street Journal. Compania a împrumutat, în săptămåna încheiată miercuri, 7,4 miliarde de dolari prin linia de credit deschisă de Rezerva Federală Americană şi a depăşit nivelul împrumutului acordat pe 16 septembrie de guvern, de 85 de miliarde de dolari, în schimbul unei participaţii a statului de 80% din acţiuni. La începutul acestei luni, finanţarea iniţială a fost extinsă cu 38 de miliarde de dolari. Joia trecută, directorul general al AIG, Edward Liddy, a avertizat că suma de 123 de miliarde de dolari disponibilă în prezent din fonduri bugetare ar putea fi insuficientă pentru evitarea falimentului.

PROIECT – Liber la măritişuri corporative europene!

Firmele romåneşti sau cele străine care au sediul social pe teritoriul Romåniei vor putea fuziona cu companiile din alte state membre ale Uniunii Europene sau care aparţin Spaţiului Economic European, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă referitor la fuziunea transfrontalieră, elaborat de Ministerul Justiţiei. Fuziunea transfrontalieră este operaţiunea prin care una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin două se supun legislaţiei a două state membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă integral patrimoniul lor altei societăţi, acţionarii companiilor absorbite primind acţiuni la societatea absorbantă şi, eventual, plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea acţiunilor repartizate. Iniţiativa este determinată de alinierea legislaţiei romåneşti la cea comunitară. Prevederea nu se referă la entităţile care au ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public, precum fondurile de investiţii financiare, care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor.

RECORD – Germania, record la export. Şi tot în spatele Chinei…

China va deveni cel mai mare exportator de bunuri din lume în 2008, depăşind Germania, conform unui comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei, citat de Reuters. Anterior, analiştii apreciau că acest lucru se va produce, cel mai devreme, în anul 2010. Germania ocupa prima poziţie în topul mondial al exportatorilor din 2003, însă aprecierea dolarului în raport cu euro a făcut ca statul chinez, care are relaţii comerciale extinse cu SUA, să urce pe primul loc. Circa două treimi din exporturile Germaniei sunt destinate altor state europene şi sunt denominate în euro. „Exporturile germane vor atinge un nou record, de peste 1.000 de miliarde de euro în 2008, însă suma va fi depăşită de economia chineză“, a afirmat Axel Nitschke, directorul departamentului de comerţ exterior al instituţiei germane.

DEZASTRU – Şomaj la nivel istoric în Spania

Rata şomajului din Spania a atins în trimestrul al treilea nivelul maxim al ultimilor patru ani, de 11,3%. În trimestrul anterior, aprilie-iunie, şomajul ajunsese la 10,4%. Prăbuşirea sectorului construcţiilor şi încetinirea ritmului de creştere al economiilor din zona euro au făcut ca numărul locurilor de muncă să scadă pentru prima oară după 1994. Aproximativ 2,6 milioane de spanioli sunt în prezent şomeri, cu 800.000 mai mulţi decåt în urmă cu 12 luni. Analiştii consideră că guvernul va revizui rata anuală a şomajului pentru anul în curs la 10,4 procente. Conform prognozelor unor analişti citaţi de agenţia Reuters, rata şomajului ar putea ajunge în cursul anului 2009 la nivelul de 19%.

PLASAMENTE – Fondurile de pensii au liber la titluri de stat

Administratorii fondurilor de pensii private vor putea depăşi, pentru cel mult un an, limita actuală de 70% din valoarea activelor la plasamentele efectuate în titluri de stat, certificate de trezorerie şi obligaţiuni guvernamentale, indiferent de termenul de scadenţă sau maturitate al acestora. Decizia a fost luată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), condusă de Mircea Oancea, care a aprobat normele pentru modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investiţiilor fondurilor de pensii obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III). Măsura a fost solicitată de administratorii fondurilor de pensii în condiţiile în care scăderea burselor le afectează plasamentele în acţiuni. La finele lunii septembrie, activele fondurilor de pensii însumau 557,9 milioane de lei, din care 498,3 milioane de lei pe segmentul pensiilor private obligatorii.