Balonul de oxigen al UE: 200 mld. de euro
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a solicitat membrilor acesteia aprobarea unui plan de sprijin în valoare de 200 de miliarde de euro, derulat pe o durată de doi ani şi reprezentånd echivalentul a 1,5% din PIB-ul statelor UE, pentru a stimula economia Uniunii. „Vremuri excepţionale cer măsuri excepţionale, iar dacă nu acţionăm acum, riscăm să cădem într-un ciclu vicios al recesiunii“, a avertizat oficialul. Valoarea programului depăşeşte estimările iniţiale, care prevedeau circa 130 de miliarde de euro. În noua schemă, contribuţia statelor membre se va ridica la 1,2% din PIB-ul Uniunii, în timp ce restul de 0,3% va proveni din fonduri comunitare. Planul include fonduri structurale şi sociale de 6,3 miliarde de euro, cinci miliarde pentru sectorul auto, alte cinci miliarde pentru interconectarea sistemelor energetice şi a infrastructurii, fonduri de coeziune de 4,5 miliarde de euro (alocate în special pentru a accelera implementarea programelor de investiţii), precum şi fonduri de 1,8 miliarde de euro pentru a relaxa presiunile de pe piaţa muncii.
DECIZIE – Un OPEC al producătorilor de gaze
Şaisprezece state, dintre cei mai mari producători de gaze naturale la nivel mondial, vor înfiinţa în această lună, cu ocazia unui summit desfăşurat la Moscova pe 23 decembrie, o organizaţie asemănătoare OPEC, potrivit declaraţiilor ministrului adjunct al energiei din Rusia, Anatoli Ianovski, citat de Reuters. Noua structură nu va aplica aceeaşi politică de control a producţiei ca aceea a OPEC. La jumătatea săptămånii trecute, experţi delegaţi ai naţiunilor membre în Forumul Statelor Exportatoare de Gaze s-au întålnit pentru a discuta proiectul de statut al viitoarei organizaţii. Membrii Forumului sunt Algeria, Bolivia, Brunei, Egipt, Indonezia, Iran, Libia, Malaezia, Nigeria, Trinidad-Tobago, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Rusia şi Venezuela. Rusia, Iran şi Qatar, care asigură peste jumătate din producţia de gaze naturale la nivel mondial, au decis înfiinţarea unui organism separat pentru a-şi coordona planurile de investiţii pe termen lung.
STATISTICĂ – Sistemul bancar: profit bun la nouă luni
Activele sistemului bancar din Romånia se ridicau, în luna septembrie, la 79,6 miliarde de euro, reprezentånd 59% din PIB, în creştere faţă de luna decembrie 2007, cånd ponderea se situa la 54% din PIB, a declarat primviceguvernatorul Băncii Naţionale a Romåniei, Florin Georgescu. Profitul cumulat al instituţiilor bancare locale pe primele nouă luni ale acestui an a fost de 3,62 de miliarde de lei, în urcare cu 43,77% faţă de rezultatul aferent întreg anului 2007. Gradul de concentrare a coboråt în acest an: primele cinci bănci din sistem aveau în septembrie o cotă de piaţă de 55% din total active, comparativ cu 58% în decembrie 2007. După primele trei trimestre, rata rentabilităţii capitalurilor s-a ridicat la 19,4%, faţă de 9,4% în 2007, iar rata rentabilităţii activelor a urcat la 1,8%, faţă de 1% în decembrie anul trecut.
PRESIUNI – Disponibilizări voluntare la ArcelorMittal Galaţi
ArcelorMittal Galaţi va disponibiliza la cerere, în următoarea perioadă, o parte dintre angajaţi, potrivit declaraţiilor lui Ionel Borş, senior manager al companiei, citat de Mediafax. În funcţie de vechimea în muncă, salariaţii care vor fi disponibilizaţi la cerere vor primi plăţi compensatorii de pånă la 28.000 de lei, ajutor de şomaj şi plata lunară a ultimului salariu pe o perioadă între şase şi 12 luni. „Sunt cel puţin 1.500 de oameni, dacă nu chiar mai mulţi, care ar dori să plece“, a declarat Gheorghe Tiber, liderul Sindicatului Solidaritatea. În ultima perioadă, la combinatul ArcelorMittal Galaţi au fost închise mai multe secţii de producţie, ca urmare a scăderii cererii de produse din oţel de pe piaţa mondială. La nivel mondial, grupul a anunţat că ar putea concedia pånă la 9.000 de angajaţi, dintre care 6.000 în Europa de Vest. La combinatul de la Galaţi lucrează în prezent circa 14.000 de persoane.
TRANZACŢIE – Commerzbank cumpără în viteză Dresdner Bank
Commerzbank va achiziţiona de la grupul de asigurări Allianz 40% din acţiunile Dresdner Bank, urmånd ca din ianuarie 2009 să deţină 100% din capitalul acestei bănci. Tranzacţia include o componentă cash de 3,2 miliarde de euro, Allianz urmånd să mai primească în schimb divizia Cominvest de administrare de active a Commerzbank, evaluată la 700 de milioane de euro, şi un pachet de 18% din acţiunile Commerzbank. Termenul de realizare a tranzacţiei a fost devansat. Acordul anterior prevedea ca un pachet de 60% din Dresdner Bank să intre în proprietatea Commerzbank la începutul lui 2009, restul de 40% urmånd să fie preluat în a doua jumătate a anului viitor. În 2001, Allianz a cumpărat Dresdner Bank cu 24 de miliarde de euro.
INFRASTRUCTURĂ – Contracte de 2,3 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri
Ministerul Transporturilor a anunţat săptămåna trecută cåştigătorii mai multor licitaţii pentru contracte de infrastructură, cu o valoare totală de circa 2,3 miliarde de lei. Astfel, constructorul francez Colas şi-a adjudecat execuţia tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia, contract în valoare de 634,4 milioane de lei. Consorţiul FCC Construccion-Astaldi a cåştigat contractul pentru construcţia tronsonului de autostradă Arad-Timişoara, cu o valoare de 482,9 milioane de lei. Astaldi şi-a adjudecat şi contractul de proiectare şi execuţie a DN 79 Arad-Oradea (266,3 milioane de lei), în timp ce consorţiul Spedition UMB-Tehnostrade va proiecta şi construi DN 12 Chichiş-Bixad (107,99 de milioane lei) şi DN 15 Reghin-Topliţa (262,3 milioane de lei). Toate sumele nu cuprind TVA. Lucrările sunt finanţate de Banca Europeană pentru Investiţii şi de Guvern.
PREVIZIUNI – Oficial BNR: taxe şi impozite mai mari în 2009
Viitorul guvern va fi obligat să crească impozitele şi taxele începånd de anul viitor, a declarat Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR. „Dacă se doresc intervenţii pentru sprijinirea economiei reale şi bugetul este deja la limită, ori reduci anumite cheltuieli şi prioritizezi investiţiile în infrastructură, ori majorezi taxele. Nu cred că într-un an electoral se vor tăia cheltuieli de la bunuri de capital şi salarii în sistemul public“, a afirmat Croitoru. „Aşa cum s-au planificat măsurile de stimulare a economiei, ele nu au cum să fie făcute dacă nu se majorează taxele. Cu un deficit deja de 3% din PIB, nu te poţi duce mai departe cu cheltuielile dacă n-ai venituri mai mari“, a explicat oficialul. Potrivit altui oficial al BNR, directorul departamentului de audit intern al instituţiei, Eugen Rădulescu, deficitul bugetar al Romåniei va depăşi 3% din PIB în acest an (limita impusă prin Tratatul de la Maastricht).
DECLARAŢIE – Recesiune în zona euro în 2009
Joaquin Almunia, comisarul european pentru economie şi politică monetară, a renunţat la estimările precedente referitoare la economia zonei euro în 2009, care indicau o creştere uşoară, indicånd că se aşteaptă acum ca regiunea să intre în recesiune în decursul anului viitor. „Riscurile existente se materializează. Va trebui să refacem estimările făcute anterior“, a declarat Almunia. Conform previziunilor Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, economia zonei euro va înregistra în 2009 o scădere cu 0,6%, în timp ce FMI estimează o reducere a PIB cu 0,5%.
