2009: petrolul la 25 de dolari barilul?
Preţul petrolului ar putea atinge un plafon minim de 25 de dolari pe baril, înainte de a-şi relua traiectoria ascendentă, potrivit unei analize a băncii Merrill Lynch, citată de agenţia Reuters. Potrivit acesteia, preţul petrolului ar urma să înceapă să urce din nou abia de la jumătatea anului viitor. Cotaţiile petrolului au coboråt în decursul săptămånii trecute cu aproximativ 20 de procente faţă de nivelul înregistrat la sfårşitul săptămånii precedente; preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa londoneză, a coboråt pe 5 decembrie la 41,08 dolari pe baril. Merrill Lynch şi-a redus previziunile referitoare la preţul mediu al petrolului în acest an, de la 90 de dolari la 50 de dolari pe baril. „În contextul dispariţiei cererii, în toate regiunile-cheie, pentru consumul de petrol, cotaţiile de referinţă ale acestei materii prime îşi continuă căderea liberă“, arată raportul instituţiei. „O scădere temporară sub 25 de dolari pe baril este posibilă dacă recesiunea globală se va extinde în China, determinånd reduceri semnificative ale producţiei exportatorilor din afara OPEC. Vedem o recuperare modestă a preţurilor petrolului începånd cu a doua jumătate a anului 2009.“
FINANŢE – Deficitul bugetar, aproape de limită
Deficitul bugetar a urcat după 11 luni la 2,9% din PIB, din cauza unei scăderi drastice a veniturilor în octombrie şi noiembrie, cu 1,3 miliarde de euro sub nivelul programat, a arătat ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian. „În ultimele două luni, situaţia s-a deteriorat atåt în ceea ce priveşte cifra de afaceri a companiilor, cåt şi rata falimentelor“, a declarat oficialul. „Firmele utilizează tot mai mult creditul fiscal, pentru că există şi probleme de lichiditate. Am discutat cu premierul un program foarte sever pe luna decembrie, pentru a ne încadra în 3% din PIB sau să reuşim să evităm depăşirea acestui prag cu mai mult de 0,1%-0,2% din PIB“, a explicat Vosganian. Potrivit ministrului, Guvernul va examina cheltuielile programate pentru luna decembrie, pentru a vedea ce sume pot fi diminuate, cu excepţia salariilor, a pensiilor, a datoriei publice şi a cofinanţărilor.
DECIZIE – BCE a redus dobånda de referinţă la 2,5%
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus săptămåna trecută dobånda de politică monetară de la 3,25% la 2,5%, ajustarea de 0,75 de puncte procentuale reprezentånd cea mai mare modificare a ratei de referinţă din istoria acestei instituţii. În ultimele două luni, rata dobånzii de intervenţie a BCE a fost redusă de trei ori, pånă la minimul ultimilor doi ani şi jumătate, în contextul recesiunii înregistrate în zona euro. În ceea ce priveşte inflaţia din zonă, aceasta a coboråt în noiembrie cu 1,1 puncte procentuale, pånă la 2,1%, cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în urmă cu zece ani; acest nivel este apropiat de nivelul minim de 2% stabilit de BCE. Preşedintele BCE, Jean Claude Trichet, a afirmat însă că o inflaţie de sub două puncte procentuale va fi doar temporară. Tot săptămåna trecută, Banca Angliei a redus dobånda-cheie de la 3% la 2%, în timp ce Banca Suediei a redus rata de referinţă cu 1,75 puncte procentuale, de la 3,75% la 2%.
BILANŢ – Universitatea Harvard, pierderi de opt mld. dolari
Activele celei mai bogate universităţi din lume, Harvard University, au suferit un declin valoric de cel puţin 22% în primele patru luni ale anului fiscal curent, arată cotidianul american „Wall Street Journal“. Valoarea activelor a coboråt cu opt miliarde de dolari faţă de nivelul de 36,9 miliarde înregistrat la începutul anului fiscal, 30 iunie 2008; această pierdere echivalează cu valoarea cumulată a tuturor universităţilor private din SUA, cu excepţia primelor şase în topul celor mai bogate. Veniturile generate de active – precum investiţii imobiliare sau private equity – acoperă circa 35% din bugetul anual de 3,5 miliarde de dolari al universităţii Harvard. Instituţia şi-a bugetat deja o scădere a valorii activelor cu 30% la sfårşitul actualului an fiscal, 30 iunie 2009, comparativ cu începutul acestuia. Instituţia a mai anunţat că pregăteşte o emisiune de obligaţiuni în valoare de 600 de milioane de dolari, pentru a achita o serie de datorii şi a anula mai multe contracte swap.
EFECTE – Dräxlmaier opreşte complet producţia în Romånia
Producătorul de componente pentru industria auto Dräxlmaier va opri temporar producţia la toate cele cinci fabrici pe care le deţine în Romånia; operaţiunea se va derula în trepte, pånă pe 20 decembrie, producţia urmånd a fi reluată în ianuarie. Angajaţii îşi vor primi toate drepturile salariale în perioadele în care nu vor lucra. Decizia a fost pusă de oficialii companiei pe seama scăderii cererii. „Pentru a compensa încărcarea foarte redusă a capacităţilor de producţie, în filialele din Romånia, au fost stabilite concedii prelungite“, se afirmă într-un comunicat al Dräxlmaier. Compania deţine în Romånia unităţi de producţie la Hunedoara, Timişoara, Codlea, Piteşti şi Satu Mare, specializate în producerea de sisteme electrice şi interioare pentru automobile.
PREVIZIUNE – Deutsche Bank: scădere cu 4% a economiei germane
Cea mai mare economie europeană, cea a Germaniei, ar putea înregistra în 2009 o scădere de pånă la 4%, ca urmare a crizei financiare internaţionale, a declarat economistul-şef al Deutsche Bank, Norbert Walter, citat de Reuters. „Produsul intern brut al Germaniei ar putea să se reducă anul viitor cu pånă la 4%. Există o probabilitate de aproximativ o treime ca acest lucru să se întåmple“, a afirmat Walter, care a mai explicat că în cel mai bun caz PIB-ul ţării s-ar putea contracta doar cu un singur procent; un asemenea declin economic ar reprezenta cea mai proastă performanţă economică a acestui stat de la înfiinţarea fostei Republici Federale Germane, în 1949.
TRANZACŢIE – Credit Mutuel a cumpărat Citibank Germania
Grupul financiar american Citigroup a finalizat vånzarea subsidiarei sale din Germania către banca franceză Credit Mutuel-CIC, pentru suma de 5,2 miliarde de euro. Citibank Germania are 3,25 de milioane de clienţi şi deţine o cotă de 7% din piaţa locală, cu active de 15,6 miliarde de dolari şi depozite de 11,8 miliarde de dolari. Citigroup încearcă să våndă active de sute de miliarde de dolari pentru a acoperi pierderile suportate pe segmentul creditelor neperformante de retail. Iniţial, tranzacţia fusese anunţată în iulie, cånd suma avansată de grupul francez era de 4,9 miliarde de euro, plus cåştigurile băncii germane din 2008.
IMPACT – Dacia, record negativ al vånzărilor în Romånia
Vånzările pe piaţa locală ale automobilelor Dacia au scăzut luna trecută cu 52,3%, un declin-record pentru constructorul auto. În primele unsprezece luni ale anului, livrările au coboråt cu 13,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pånă la 81.097 de unităţi. În noiembrie, Dacia a våndut în Romånia 4.698 de unităţi, faţă de 9.850 în aceeaşi lună a anului trecut. La sfårşitul lunii octombrie, Constantin Stroe, directorul general al Automobile Dacia (foto), declara că producătorul auto a revizuit în scădere ţintele de producţie, de la 310.000-320.000 la 260.000-270.000 de unităţi, cu 50.000 de vehicule mai puţin decåt planurile iniţiale.
