4.000 de moşi pe străzile capitalei
Pe 21 decembrie, Coca-Cola Romånia şi Primăria Municipiului Bucureşti au organizat marşul Moşilor, cu intenţia declarată de a strånge nu mai puţin de 4.000 de participanţi, pentru a doborî recordul mondial în materie consemnat de Guinness Book of World Records. Iniţiativa, sponsorizată în totalitate de Coca-Cola, este o premieră pentru ţara noastră. La data închiderii ediţiei, cu două zile înainte de eveniment, se înscriseseră deja 1.474 de Moşi. Din păcate, recordul mondial anterior omologat de Guinness Book s-a înregistrat anul trecut în localitatea Derry City, în Irlanda de Nord, cånd 12.965 de Moşi au defilat pe străzile oraşului; pe 14 decembrie 2008, peste 14.000 de Moşi au sfidat ploaia deasă în oraşul Porto, din Portugalia, recordul nefiind încă omologat (foto). Avem însă şanse la un alt record: pe 27 decembrie, bucureştenii ar putea månca din cel mai lung cårnat din lume, acţiunea fiind sponsorizată integral de compania Caroli. O zi mai tårziu, locuitorii Capitalei îşi vor încerca norocul cu cel mai lung tort din lume, tentativa fiind, la fel, sponsorizată integral de agenţia de publicitate McCann Erickson şi de clienţii acesteia.
BLOCAJ -Immoeast trage pe dreapta 54 de proiecte din Romånia
Immoeast, dezvoltator imobiliar austriac, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil din Romånia, a anunţat că amånă sau anulează 54 de proiecte pe care le are în lucru în ţara noastră, cu o valoare cumulată de 2,4 miliarde de euro. În raportul companiei aferent perioadei 1 august – 31 octombrie 2008, se arată că portofoliul Immoeast în Romånia cuprinde 80 de proprietăţi, cu o suprafaţă închiriabilă de peste două milioane de metri pătraţi şi o valoare estimată la peste un miliard de euro. „Acest număr include active imobiliare, proiecte în construcţie şi inventarii imobiliare independente de anulări şi amånări planificate“, precizează Immoeast. În raportul pentru trimestrul precedent (mai-iulie), compania inventaria 134 de proiecte derulate în ţara noastră, cu o valoare de piaţă estimată la 3,44 de miliarde de euro. Immoeast a amånat 29 de proiecte şi a anulat complet alte 51, pe toate pieţele pe care este prezent.
DEMISIE – Directorul general al Bursei pleacă în mediul privat
Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), şi-a anunţat ,la sfårşitul săptămånii trecute, demisia din această funcţie, invocånd o ofertă venită din mediul privat, căreia intenţionează să îi dea curs. Farmache deţinea, totodată, preşedinţia Consiliului Bursei, funcţie pe care a anunţat că doreşte să o păstreze. „Domnul Farmache a anunţat că răspunde favorabil propunerii primite (din mediul privat, n.r.) şi că intenţionează să renunţe la funcţia de director al Bursei de Valori Bucureşti, dar va rămåne preşedintele Consiliului“, a declarat Petru Prunea, preşedintele SSIF Broker şi membru în Consiliul Bursei, citat de agenţia Mediafax. Stere Farmache a deţinut funcţia de director general al BVB încă de la reînfiinţarea acesteia, în 1995. În luna decembrie a anului trecut, el a fost ales şi preşedinte al Bursei, înlocuindu-l pe Septimiu Stoica.
DECIZIE – Fed a redus dobånda de intervenţie la aproape zero
Rezervele Federale (Fed), sistemul bancar central al Statelor Unite ale Americii, a redus la începutul săptămånii trecute dobånda de politică monetară cu 0,75%-1%, rata acesteia urmånd să varieze între 0 şi 0,25%, un nou nivel minim. Anterior, cea mai scăzută rată a dobånzii de intervenţie, de 0,5%, fusese înregistrată în 1954. „De la ultima întrunire, condiţiile de pe piaţa muncii s-au deteriorat, iar datele indică o scădere a consumului, investiţiilor şi producţiei industriale. Pe ansamblu, perspectiva activităţii economice s-a înrăutăţit“, arată comunicatul Fed. În ultimele 15 luni, Fed a redus rata dobånzii de intervenţie de nouă ori.
AMÂNARE – Voestalpine aşteaptă să treacă criza
Producătorul austriac de oţel Voestalpine a îngheţat pe termen nedefinit proiectul de construcţie a unei oţelării în zona Mării Negre, în valoare de cinci miliarde de euro, ca urmare a crizei financiare internaţionale, întrerupånd în consecinţă şi procesul de securizare a terenului în Romånia, potrivit unui anunţ de săptămåna trecută al companiei. „Cele patru amplasamente potenţiale din Bulgaria, Romånia, Turcia şi Ucraina, identificate în cadrul proiectului de evaluare, vor fi reexaminate la reluarea proiectului“, arată comunicatul Voestalpine. La începutul lunii octombrie, reprezentanţii Guvernului şi cei ai Voestalpine au semnat un memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea combinatului siderurgic, care ar fi urmat să aibă o capacitate anuală de producţie de cinci milioane de tone. Compania a raportat venituri de 10,5 miliarde de euro în anul fiscal 2007-2008, cu 51% peste nivelul de aproape şapte miliarde de euro din anul fiscal precedent, şi un profit net de un miliard de euro, cu 31% mai mare.
SOLICITARE – Ajutoare de stat pentru Dacia şi patru furnizori
Automobile Dacia şi patru companii producătoare de componente auto vor primi ajutoare de stat pentru susţinerea şi diversificarea producţiei, a declarat fostul premier, Călin Popescu-Tăriceanu. „Am adoptat o măsură prin care, pe baza schemelor de ajutor de stat pe care deja le-am folosit şi care sunt aprobate la nivelul Comisiei Europene, vom acorda un ajutor de stat pentru cinci proiecte majore de investiţii. Suma totală depăşeşte 100 milioane euro“, a afirmat Tăriceanu. Surse guvernamentale citate de agenţia Mediafax au declarat că statul va acorda ajutoare pentru Automobile Dacia (15,4 milioane de euro) şi patru furnizori de componente auto: Delphi Diesel Systems Romånia (24,7 milioane euro), KS Atag Romania (27,9 milioane euro), Calsonic Kansei Romania (17,9 milioane euro) şi Honsel (37,4 milioane euro). Renault, acţionarul majoritar al Automobile Dacia, ar putea solicita şi garanţii pentru un credit de 100 milioane euro de la Banca Europeană de Investiţii.
STUDIU – Jumătate dintre firme planifică stoparea angajărilor
Aproape jumătate dintre companiile romåneşti – 47%, mai precis – intenţionează ca, în 2009, să îşi menţină neschimbată organigrama sau chiar să scadă numărul angajaţilor, afirmă un studiu al firmei de consultanţă Hay Group. Studiul „Global Employee Pay and Staffing Survey“ a fost realizat în luna noiembrie pe un eşantion de circa 2.600 de organizaţii din 91 de ţări. Aproximativ 18% dintre companiile din Romånia au luat în calcul îngheţarea salariilor; în Europa, 57% dintre companii planifică îngheţarea salariilor sau reducerea numărului de angajaţi, media la nivel global fiind de 48%. În ceea ce priveşte creşterile salariale, pentru anul viitor se estimează că acestea vor fi de mai puţin de 9% comparativ cu 2008, cånd majorările au fost în medie de 12,8%. Pentru 2009, 29% dintre companiile romåneşti au în vedere modificarea politicii de acordare a bonusurilor.
STATISTICĂ – Deficitul bugetar, între 3% şi 4%
Deficitul bugetului general consolidat se va situa la sfårşitul acestui an între 3% şi 4%, iar dacă încasările la buget vor evolua în ultima lună mai bine decåt în noiembrie, deficitul va fi de 3%-3,5%, a declarat Varujan Vosganian. În lunile octombrie şi noiembrie, încasările la buget au scăzut cu 1% din PIB faţă de estimările ministerului, din cauza crizei internaţionale.
