Planul Obama, la start
Administraţia preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama, care şi-a preluat oficial funcţia pe 20 ianuarie, a prezentat congresului american un plan de relansare economică în valoare de aproape 1.200 de miliarde de dolari. Din acest pachet de măsuri, circa 825 de miliarde de dolari reprezintă atât reduceri de impozite (275 de miliarde), cât şi proiecte de investiţii guvernamentale (550 de miliarde), care vor fi puse în aplicare în următorii doi ani. În plus, noua administraţie americană a primit deja acceptul Senatului, camera superioară a legislativului SUA, de a folosi cele 350 de miliarde de dolari rămase din pachetul de 700 de miliarde adoptat de administraţia Bush în octombrie 2008, fonduri destinate iniţial salvării sistemului financiar. Din fondurile planului Obama, 32 de miliarde de dolari vor fi folosite pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de distribuţie a energiei şi peste 20 de miliarde reprezintă facilităţi fiscale în sprijinul dezvoltării de alternative la combustibilii fosili. Noul preşedinte intenţionează crearea a aproape 500.000 de locuri de muncă în sectorul energiei alternative.
ACORD – Rusia deschide robinetul la gaz
Companiile Gazprom şi Naftogaz au semnat luni un acord referitor la condiţiile de livrare a gazului rusesc către Ucraina şi tranzitul acestuia spre statele europene, informează agenţia AFP. „Ucraina şi Rusia vor semna luni (19 ianuarie, n.r.) documentele privind condiţiile de livrare a gazului rusesc în Ucraina şi de tranzit către ţările europene“, a declarat premierul ucrainean Iulia Timoşenko. Documentul prevede că Ucraina va cumpăra în viitor gaz rusesc „la un preţ bazat pe formula europeană“, cu o reducere de 20% pentru anul 2009, „cu condiţia ca preţul de tranzit să rămână la nivelul celui fixat pentru 2008“, a declarat, la rândul său, premierul rus Vladimir Putin. Din ianuarie 2010, Ucraina va achita „preţuri europene“ pentru achiziţia şi tranzitul gazului rusesc către celelalte ţări europene, a mai spus Putin.
DECLARAŢIE – Băsescu: Nu semnăm cu FMI!
„Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la Fondul Monetar Internaţional“, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute preşedintele Traian Băsescu. „Va trebui să fim foarte chibzuiţi, pentru că avem o problemă: economia României nu mai poate fi aşezată în matricea Fondului. Am depăşit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii şi nu numai economiei, ci şi societăţii. (…) Deficitul de cont curent, dacă vom ajunge la această concluzie, putem să-l finanţăm prin împrumut european“, a adăugat şeful statului, care a mai explicat că printre soluţiile alternative unui acord cu FMI se numără cooperarea cu Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii. La sfârşitul acestei luni, ţara noastră va fi vizitată de o delegaţie a FMI, aflată într-o vizită consultativă anuală.
RATING – Moody’s penalizează sistemul bancar din Bulgaria
Agenţia Moody’s a revizuit săptămâna trecută perspectiva sistemului bancar din Bulgaria de la stabil la negativ; în acelaşi timp, instituţia a modificat de la stabil la negativ perspectiva ratingului pentru patru bănci locale. „Modificarea perspectivei sistemului bancar din Bulgaria şi perspectivelor ratingurilor unor bănci reflectă înrăutăţirea mediului operaţional din Bulgaria care, potrivit estimărilor, va avea un impact sever asupra fundamentelor financiare ale băncilor, în special asupra profitabilităţii şi calităţii activelor“, a declarat un analist al Moody’s.
PREVIZIUNI – Cererea de petrol, în cădere liberă
Cererea de petrol la nivel mondial va scădea puternic în acest an, cu circa 500.000 de barili pe zi mai puţin faţă de nivelul de anul trecut, a anunţat Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). Instituţia şi-a revizuit estimările anterioare în scădere cu 940.000 de barili pe zi; în prezent, AIE apreciază că în cursul acestui an cererea de petrol se va situa la aproximativ 85,3 milioane de barili pe zi. „Prognoza de cerere globală de petrol a fost redusă puternic pentru 2009, după o reanalizare a perspectievlor economice mondiale. Scăderea anticipată reprezintă primul declin, de doi ani consecutivi, al cererii de ţiţei din anii ‘80 până în prezent“, arată raportul lunar al agenţiei.
PROIECT – Noi norme de clasificare a fondurilor private de pensii
Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) vor fi clasificate în trei grade de risc, potrivit structurii plasamentelor lor financiare, conform unui proiect de normă al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Proiectul fixează următoarele grade de risc, în funcţie de ponderea în active a titlurilor de stat şi a obligaţiunilor emise de organisme străine neguvernamentale: scăzut (o pondere de titluri şi obligaţiuni între 85% şi100%), mediu (între 65% şi 85%) şi, respectiv, ridicat (între 50% şi 65%). Potrivit proiectului, titlurile de stat, obligaţiunile emise de organisme străine neguvernamentale şi orice alt instrument financiar cu garanţie explicită şi integrală a statului sunt catalogate ca instrumente cu risc scăzut. În România activează în prezent 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii, cu active nete cumulate de aproape 832 de milioane de lei. Conform datelor CSSPP, obligaţiunile de stat şi municipale deţin în totalul plasamentelor o pondere de 60,5%, urmate de obligaţiunile corporative tranzacţionate (24,1%), depozitele bancare (13,2%) şi acţiuni (1,7%).
DECIZIE – Final sumbru: gigantul Citigroup se rupe în două
Grupul financiar Citigroup se va diviza în două unităţi operaţionale, după ce a înregistrat pierderi de aproape 8,3 miliarde de dolari în octombrie-decembrie 2008, al cincilea trimestru consecutiv în care grupul a înregistrat rezultate negative. Cele două noi entităţi care vor lua naştere se vor numi Citicorp, respectiv Citi Holdings. Prima, cu active de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari, va cuprinde activităţile bancare generale, în timp ce a doua (cu active de 850 de miliarde) va include segmentele de asigurări, ipoteci, obligaţiuni şi credite corporative. Citigroup intenţionează să încheie un joint venture între Smith Barney (divizia sa de brokeraj, investment banking şi management al activelor) şi rivalul Morgan Stanley, cedându-i pachetul majoritar acestuia din urmă. Valoarea tranzacţiei este de 2,7 miliarde de dolari.
BUGET – Salariile bugetarilor cresc în limita cheltuielilor
Majorările de salarii în sectorul public vor fi operate în limita a 34,6% din PIB, nivelul maxim al cheltuielilor bugetare programate pentru anul în curs, potrivit ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea. „Limita cheltuielilor este de 34,6% din PIB, iar în acest cadru vom încerca să trecem majorările. Dacă încap, vor trece, dacă nu, nu vor fi trecute“, a afirmat Pogea. Conform declaraţiilor oficialului, proiecţia veniturilor bugetare pentru acest an este de 32,1% din PIB. Câştigul salarial mediu brut luat în calcul pentru 2009 este de 1.890 lei, în creştere cu 5,8% faţă de media anului trecut. Proiectul de buget prevede o reducere a deficitului de cont curent de la 13,5%, nivel înregistrat în 2008, la 10,3%. Potrivit lui Pogea, proiecţia cursului leu/euro luată ca referinţă de Ministerul Finanţelor este de circa 4 lei/euro.
