Acordul de împrumut: 20 de miliarde de euro
Acordul de împrumut semnat de România cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) are o valoare totală de 19,95 de miliarde de euro, din care contribuţia Fondului se ridică la 12,95 miliarde, sub forma unui acord stand-by. UE va pune la dispoziţia României cinci miliarde de euro, după ce Comisia Europeană şi Consiliul Europei îşi vor da avizul, în timp ce Banca Mondială şi BERD (aceasta din urmă împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii) vor contribui cu câte un miliard de euro. Din suma pusă la dispoziţie de către FMI, România va putea trage prima tranşă, de cinci miliarde de euro, după aprobarea Consiliului Fondului, care în următoarele săptămâni urmează să se reunească pentru a discuta acordul cu ţara noastră. Potrivit unui comunicat al FMI, „măsurile de bază cuprinse în program au rolul de a consolida politica fiscală, de a reduce necesarul de finanţare al Guvernului şi de a îmbunătăţi sustenabilitatea fiscală, pregătind România pentru o eventuală intrare în zona euro“.
Restanţele la credite cresc îngrijorător
Restanţele populaţiei şi ale firmelor la credite au urcat în luna februarie cu 20,5% faţă de nivelul din luna precedentă, ajungând la 4,25 miliarde de lei, potrivit datelor BNR. Comparativ cu decembrie 2008, restanţele totale la credite au avansat cu 48,4%. Cu 12 luni în urmă, în februarie 2008, valoarea restanţelor era de trei ori mai mică, de numai 1,375 miliarde de lei. Restanţele la creditele în valută s-au majorat în februarie 2009 cu 25,6% faţă de luna ianuarie, de la 1,457 miliarde de lei la 1,831 miliarde. Pe de altă parte, restanţele la creditele în lei au avansat cu 17%, de la 2,069 miliarde de lei la 2,421 miliarde. Soldul total al creditelor în valută era la sfârşitul lunii februarie de 124 de miliarde de lei, în urcare faţă de luna ianuarie, când se situa la 123,57 miliarde de lei. În aceeaşi perioadă, soldul creditelor în moneda naţională a coborât uşor, de la 83,868 miliarde de lei la sfârşitul primei luni a anului la 83,861 miliarde.
BNR umblă cu grijă la rezervele minime obligatorii
Banca Naţională a României intenţionează să reducă „extrem de gradual“ nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), a declarat guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu. Operaţiunea ar urma să înceapă cu pasivele în valută ale băncilor şi ar putea exclude din baza de calcul a RMO finanţările pe termen îndelungat. „Se va începe o intrare în baze europene a bazei de calcul a RMO“, a explicat oficialul. „Este înţelept să excludem din compoziţia bazei de calcul finanţările pe termen îndelungat. Va ajuta creditarea pentru că se va reduce disconfortul băncilor de a avea finanţări pe termen scurt“, a continuat Isărescu. Guvernatorul a mai afirmat că BNR nu va reduce în niciun caz RMO la valută de la 40% (nivelul actual) la 20%, deoarece economia nu va putea absorbi excesul de lichiditate, iar România nu poate intra în zona euro cu un nivel atât de ridicat al rezervelor. În prezent, băncile sunt obligate să constituie la BNR rezerve minime obligatorii de 40% din depozitele în valută şi 18% din cele în lei.
Legea responsabilităţii fiscale, în vigoare din noiembrie
Guvernul intenţionează limitarea rectificărilor bugetare şi înfiinţarea unui Consiliu Fiscal care să analizeze prognozele macroeconomice, a anunţat ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. Cele două măsuri vor fi decise prin Legea responsabilităţii fiscale, care urmează să intre în vigoare până în noiembrie. Totodată, a mai spus Pogea, „vom implementa un sistem de monitorizare financiară a companiilor de stat. Acestora nu li se va permite să mai acumuleze noi arierate, fiind obligate să se restructureze pentru a-şi creşte performanţa economică.“ Tot în cursul acestui an va începe aplicarea graduală a Legii unice de salarizare din sectorul bugetar. Astfel va fi unificată grila de salarizare, va fi revizuit sistemul de sporuri şi va fi stabilit un plafon maxim pentru toate celelalte cheltuieli salariale, în afara salariului de bază. Pogea a mai confirmat că din acest an se va trece gradual la indexarea pensiilor cu inflaţia.
PE vizează intervenţii pe piaţa agroalimentară
Parlamentul European (PE) a aprobat un raport referitor la impactul negativ al diferenţei dintre preţul alimentelor la producător şi cel achitat de consumatorul final. „Producătorii şi consumatorii resimt presiunea exercitată de vânătoarea de profit, care este la originea disfuncţionalităţilor pe piaţa agroalimentară“, a declarat eurodeputatul Katerina Batzeli, citată într-un comunicat al PE. „Trebuie să punem în aplicare o planificare coordonată şi să propunem intervenţii adecvate la nivel european, pentru a face faţă crizei financiare care are consecinţe grave asupra gospodăriilor şi asupra agricultorilor.“ Conform raportului PE, preţurile plătite de consumatori pentru alimente sunt, în medie, de cinci ori mai mari decât preţul de cost al producătorilor. Documentul acuză creşterea gradului de concentrare de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare, precum şi abuzul de poziţie dominantă al marilor distribuitori. Gradul de concentrare în rândul marilor reţele de retail alimentar este de peste 70% în Uniunea Europeană.
Immoeast, pierderi la nouă luni de 2,27 mld. euro
Fondul austriac de investiţii imobiliare Immoeast a înregistrat pierderi brute (înainte de aplicarea impozitelor) de 2,27 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului fiscal, încheiate la 31 ianuarie, arată un comunicat oficial al fondului. Pierderile au fost determinate de devalorizarea portofoliului imobiliar şi de impactul asupra activelor nete al anulării mai multor proiecte. Astfel, activele nete ale fondului au fost reevaluate în scădere cu 30,6%. Deprecierile (reevaluarea în sens negativ a proprietăţilor imobiliare) au totalizat 1,096 miliarde de euro. Numărul de proiecte imobiliare aflate în aşteptare a fost redus cu 50%, diminuând astfel cu 2,434 miliarde de euro necesarul de finanţare al Immoeast. În perioada de referinţă, Immoeast a obţinut un EBITDA de 88,7 milioane de euro, în scădere cu 2,6% faţă de perioada anterioară. Fondul este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa imobiliară din România, cu un portofoliu de 80 de proprietăţi, evaluate la 31 octombrie 2008 la peste un miliard de euro.
AmCham: plafonaţi CAS şi simplificaţi plata TVA!
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a propus Ministerului Finanţelor plafonarea contribuţiei CAS şi revenirea la sistemul taxării inverse cu privire la plata TVA. „Eliminarea plafonului de taxare reprezintă o povară pentru investitorii care doresc să atragă personal calificat şi să plătească salarii corespunzătoare“, afirmă un comunicat al AmCham. „Măsurile de simplificare (taxarea inversă) cu privire la plata TVA ar trebui (re)aplicate deoarece prefinanţarea TVA-ului reprezintă o povară pentru investitori.“ Organizaţia va susţine aceste propuneri cu ocazia discuţiilor din jurul modificării Codului fiscal. De săptămâna trecută, AmCham are un nou preşedinte, în persoana lui Sorin Mîndruţescu, country leader al Oracle Romania.
